Moartea, alături de taxe, este unul dintre lucrurile garantate în viață. În ciuda inevitabilului, majoritatea oamenilor sunt îngroziți să se gândească când, unde și în ce circumstanțe se va petrece acest lucru.
Nu vor să discute acest aspect nici în cadrul familiei de teama că ar putea cauza supărări. În mod ironic însă, să vorbim despre moarte „din timp și des” poate fi unul dintre cele mai importante daruri pe care le putem oferi celor dragi.
Studiind ca și sociolog aspectele privitoare la sfârșitul vieții, pentru mai bine de două decenii, am aflat că oamenii știu că ar trebui să vorbească deschis și sincer despre moarte, dar foarte puțini o fac. De fapt, un studiu recent a arătat că deși 90% din populația adultă afirmă că discuțiile de acest gen cu persoanele apropiate sunt importante, doar 27% fac și ceva în acest sens
Este înspăimântător să ne gândim la propriile noastre suferințe sau la durerea celor dragi. Cu toate acestea, fiecare persoană ar trebui să discute și să se pregătească pentru moarte, tocmai datorită faptului că vrem să minimizăm propria noastră suferință pe final de viață și pentru a-i linişti cumva pe cei dragi nouă care rămân în urmă.
Aceste conversații sunt în prezent mai importante ca niciodată, mai ales dacă ţinem cont de efectul pandemiei Covid-19 asupra modului cum mor oamenii.
Vreme de câteva decenii, mulți adulți și-au pierdut viața din cauza afecțiunilor cronice precum bolile de inimă, cancerul sau bolile de plămâni. Pentru aceste persoane, timpul scurs între diagnostic și moarte poate fi de la câteva luni la câțiva ani. Acest fapt le oferă pacienților și familiilor acestora timpul necesar pentru a-și împărtăși sentimentele, pentru a-și pune în ordine lucrurile lăsate neterminate sau pentru a se pregăti în mod concret pentru moarte.
Atunci când pandemia COVID-19 a lovit în 2020, decesele cauzate de aceasta s-au derulat din scurt și pe neașteptate, mulți pacienți decedând după doar câteva zile de la primele simptome. Familiile acestora au fost private de ultimele momente împreună, fiind nevoite să rezolve și multe alte aspecte legale. Această rapiditate cu care s-a petrecut totul, izolarea și lipsa pregătirilor au fost etichete ale unei „morți rele”, atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia.
Planificarea din timp, care cel mai adesea presupune scrierea unui testament și stabilirea unei scheme de tratament, permite oamenilor să aleagă ce tratament preferă sau nu, atunci când sunt la finalul vieții.
Un testament presupune adesea preferințe legate de îngrijire, de sanatorii sau tratamente paliative, eventual utilizarea unor tratamente mai invazive precum folosirea perfuziilor sau a aparatelor de oxigen. Cunoaşterea acestor preferințe în momentul în care pacientul are încă posibilitatea de a lua acele decizii contribuie la împăcarea cu moartea, un privilegiu oferit de „zeul morții”.
Desemnarea unei persoane care să poată lua decizii privind sănătatea pentru tine, încă din perioada în care ești tânăr și sănătos, este o oportunitate.
Se pot astfel clarifica deciziile și responsabilitățile celor apropiaţi în ultimele clipe ale pacientului. Purtarea acestor discuții din timp poate preveni și deciziile luate din panică, atunci când starea de sănătate a cuiva se înrăutățește brusc.
În lucrarea „Death and Identity”, sociologul Robert Fulton observă că „păstrarea în locul pierderii… identităţii personale” este un aspect critic din procesul morții. Să fi tratat ca „o persoană lucidă” reprezintă elementul cheie pentru o moarte bună, iar discuțiile sincere sunt esențiale pentru păstrarea identității unice a unei persoane, chiar și la finalul vieții.
Conversațiile de la finalul vieţii ajută și la înțelegerea modului cum ne dorim să fim amintiţi după ce nu mai suntem. Acest lucru ar putea consta în împărtășirea unor preferințe muzicale, culinare sau a unor afişaje foto-video pentru o slujbă comemorativă, a locului unde dorim să fim înmormântați sau a unor acte de caritate pe care cei îndoliați să le susțină.
Unii oameni apelează la măsuri mult mai ambițioase în sensul că doresc să lase în urmă o moștenire, cum ar fi publicarea unei autobiografii sau trimiterea de mesaje video apropiaților.
Crearea a ceva care să dureze mult după moarte poate fi privit ca un dar pentru familie.
Trebuie să mă gândesc la viitor. Mă poți ajuta? Credit: Richard Ross/The Image Bank prin Getty Images
Abordarea acestor conversații poate fi incomodă sau deranjantă, dar nu este necesar să fie așa.
Moartea este un fenomen natural și inevitabil, parte a ciclului vieții și ar trebui să fie abordată în exact acest fel. Am susținut că terminarea vieții este doar o etapă, la fel cum sunt copilăria, adolescența sau bătrânețea.
Fiecare etapă oferă astfel de lecții pentru ceea ce urmează.
Copiii deprind abilități la școală de care vor avea nevoie mai târziu la locul de muncă. Adolescenții învață cum să inițieze relații romantice tot ca parte din procesul de pregătire pentru viitor. Adulții de toate vârstele pot învăța despre sanatorii sau sistemul de îngrijire medicală pentru cei aproape de finalul vieții, se pot pregăti pentru acel moment sau pot discuta despre cum ar prefera să fie sărbătoriți după ce nu mai sunt în viață.
Acești pași pot contribui la o trecere la cele veşnice cu împăcare și liniște.
Resursele care pot îndruma aceste discuții sunt numeroase. Organizații ca „The Conversation Project” au creat ghiduri în acest sens. Documentele de planificare timpurie variază de la scrierea de testamente din timpul vieții, până la „Cele 5 Dorințe”, care contribuie la clarificarea valorilor dragi oamenilor respectivi și la modul în care ar prefera să-și petreacă ultimele zile.
O frază simplă ca „Trebuie să mă gândesc la viitor. Mă poți ajuta?”, poate constitui un bun început. Și această primă conversație va ușura calea către altele viitoare.
Prin abordarea acestor aspecte în vreme de liniște, chiar după o reuniune de familie sau onomastică, putem dobândi sentimentul că suntem pregătiți, atât noi cât și familiile noastre, pentru ceea ce urmează.
Traducere de Vlad Constantin VOINEA după End-of-life conversations can be hard, but your loved ones will thank you
Comentariu Facebook