Momentul morţii poate fi euforic?
„După ce mor, oamenii par adeseori că dorm, având o expresie facială neutră. Cu toate acestea, una dintre rudele mele, care a avut dureri intense în orele dinaintea morţii și nu se afla sub îngrijire medicală, a avut o expresie radiantă și extatică.
Zeci de ani m-am întrebat dacă ultimele minute ale vieții ar putea fi euforice.
Ar putea declanșa moartea o avalanşă de endorfine, în special în absența calmantelor?”, se întreabă Göran, 77 de ani, din Helsingborg, Suedia.
Se presupune adesea că viața duce o luptă până în ultimul moment împotriva morții.
În calitate de expert în îngrijirea paliativă, cred că există o serie de transformări care, de obicei, se produc în organismul uman cu două săptămâni înainte de moarte.
În această perioadă, oamenii încep să nu se mai simtă bine. Ei se străduiesc să meargă și devin mai somnoroşi, rămânând treji pentru perioade tot mai scurte de timp. În ultimele zile de viață, nu mai au puterea de a înghiți medicamente sau de a consuma alimente și băuturi.
În acest moment noi credem că aceşti oameni mai au de trăit doar două-trei zile. Cu toate acestea, un număr de oameni parcurg toată această etapă premergătoare morţii într-o singură zi, în timp ce alţi oameni mai trăiesc aproximativ o săptămână.
Practic, înaintea morţii se întâmplă lucruri diferite de la o persoană la alta pe care nu le putem prezice.
Momentul real al morții este dificil de intuit. Cu toate acestea, un studiu, încă nepublicat, sugerează că pe măsură ce oamenii se apropie de moarte concentraţia unor substanțe chimice se măreşte ca urmare a stresului la care este supus organismul.
În cazul persoanelor cu cancer, dar posibil şi în cazul altora, markerii afecţiunilor inflamatorii se amplifică. Acestea sunt substanțe chimice a căror concentraţie se măreşte atunci când organismul luptă cu o infecție.
Deocamdată nu știm dacă înaintea morţii nivelul endorfinelor se măreşte, deoarece nimeni nu a explorat încă această posibilitate.
Într-un studiu din anul 2011 se arată că nivelul de serotonină, o altă substanță chimică a creierului despre care se crede că contribuie la senzaţia de fericire, s-a triplat în creierul a șase șobolani în perioada premergătoare morţii.
În concluzie, nu putem exclude posibilitatea ca ceva similar să se întâmple şi la oameni.
În prezent dispunem de tehnologia necesară pentru a analiza nivelurile de endorfină și serotonină la om, dar obținerea unor probe repetate, în special sânge, din ultimele ore de viață ale unui om este o provocare logistică.
Obținerea finanțării pentru această cercetare este dificilă. Pentru cercetarea în domeniul cancerului din Marea Britanie s-au alocat în perioada 2015-2016 aproximativ 580 milioane de lire sterline, în timp ce pentru cercetarea în domeniul îngrijirii paliative s-a acordat mai puţin de 2 milioane de lire sterline.
Nu există dovezi care să sugereze că analgezicele, cum ar fi morfina, ar împiedica producerea endorfinelor.
Durerea nu este întotdeauna o problemă atunci când oamenii mor. Observațiile mele și discuțiile cu colegii mei sugerează că dacă durerea nu a fost cu adevărat o problemă, este neobișnuit ca aceasta să se amplifice în perioada premergătoare morţii.
În general, se pare că durerea scade în apropierea morţii. Nu știm dacă endorfinele au o contribuţie în acest sens, deoarece încă nu s-au făcut cercetări.
Există o serie de procese din creier care ne pot ajuta să depășim durerea severă. Acesta este motivul pentru care soldații de pe câmpul de luptă nu simt adeseori durerea atunci când atenția le este distrasă de altceva.
Lucrarea lui Irene Tracy de la University of Oxford demonstrează puterea fascinantă a efectului placebo, sugestiei și credințelor religioase în depășirea durerii. Meditația poate ajuta și ea.
Experiențe euforice
Ce ar putea provoca o experiență euforică în timpul decesului, în afară de endorfine sau alţi neurotransmițători alternativi?
Pe măsură ce moartea se apropie, creierul este afectat, ceea ce poate influența experiențele pe care le avem în momentul morții.
Cred că anumiţi oameni pot să treacă în apropierea morţii printr-o experienţă spirituală profundă. Știu că atunci când bunicul meu a murit, el a ridicat mâna și degetul ca și cum ar fi arătat spre cineva. Tatăl meu, un catolic devotat, crede că bunicul meu și-a văzut mama și pe bunica mea. A murit cu un zâmbet pe față, ceea ce i-a adus o liniște profundă tatălui meu.
Moartea este un proces sacru pentru budiști, care consideră trecerea de la viață la moarte ca fiind cel mai important eveniment al vieții lor, acel moment când îşi transferă karma din această viață într-o altă viață.
Aceasta nu înseamnă că oamenii religioși au, în general, experiențe de moarte mai vesele. Am constatat că preoții și călugărițele devin extrem de anxioşi pe măsură ce se apropie de moarte, probabil ca urmare a îngrijorărilor legate de istoricul lor moral și de frica de judecată.
În cele din urmă, fiecare moarte este diferită și nu se poate prezice cine va avea parte de o moarte uşoară. Cred că unii dintre cei pe care i-am văzut murind nu au beneficiat de o serie de medicamente care i-ar fi putut ajuta să se simtă bine în ultimele momente ale vieţii.
Mă gândesc la o serie de tineri, aflați în grija mea, cărora le-a fost greu să accepte că mor.
Cei pe care i-am văzut trăind o experiență extatică până la sfârșitul vieții au fost, în general, persoane care au acceptat cumva moartea și s-au împăcat cu inevitabilitatea ei.
Îngrijirea medicală poate fi importantă, un studiu asupra pacienților cu cancer pulmonar care au primit îngrijiri paliative timpurii dovedind că aceştia au fost mai fericiţi și au trăit mai mult.
Oamenii aceștia au rămas în mintea mea și mă fac întotdeauna să reflectez asupra propriei mele vieți.
În cele din urmă, știm foarte puține despre ce se întâmplă atunci când cineva moare. După 5.000 de ani de medicină, putem spune cum se moare din cauza înecului sau a unui atac de cord, dar nu știm cum se moare de cancer sau pneumonie.
Cercetarea mea este axată pe încercarea de a demitiza procesul morţii, de a înțelege biologia de bază și de a dezvolta modele care prezic ultimele săptămâni și zile de viață. În timp, este posibil să cercetăm și rolul pe care îl joacă endorfinele în ultimele ore ale vieții.
Este posibil să trăim cel mai profund moment al nostru în ținutul întunecat dintre viață și moarte, dar asta nu înseamnă că ar trebui să încetăm să facem tot ce este posibil pentru a proteja viaţa.
Aşa cum a spus diplomatul suedez Dag Hammarskjöld:
„Nu căuta moartea, oricum ea te va găsi. Caută însă drumul care face din moarte o împlinire”.
Traducere şi adaptare după Death: can our final moment be euphoric?