COVID 19 a apărut ca urmare a comportamentului uman, inclusiv distrugerea habitatelor naturale și comerțul internațional de animale sălbatice

COVID-19 este una dintre nenumăratele boli infecțioase emergente care sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că își au originea la animale.

Aproximativ 75% dintre bolile infecțioase emergente sunt zoonotice, acestea provocând miliarde de îmbolnăviri și milioane de decese anual pe glob.

Motivul pentru care aceste boli se transmit la oameni îl reprezintă, de obicei, comportamentul uman, inclusiv distrugerea habitatelor naturale și comerțul internațional de animale sălbatice, care ar putea reprezenta sursa noului coronavirus.

Pandemia COVID-19 a obligat guvernele lumii să impună restricții severe, precum distanțarea socială, care vor avea costuri economice ridicate.

S-a discutat mai puțin însă despre măsurile privind identificarea și schimbarea unor comportamente umane care contribuie la apariția bolilor zoonotice.

În calitate de biolog, cred că acest focar demonstrează nevoia urgentă de a pune capăt comerțului mondial de animale sălbatice.

Piețele ca sursă a bolilor

Noul coronavirus care provoacă boala COVID-19 face parte dintr-o familie de coronavirusuri întâlnite frecvent la lilieci. Se bănuieşte că înainte de a ajunge la oameni, acest virus a trecut mai întâi la un alt mamifer, poate pangolinul (furnicarul solzos), cel mai traficat animal de pe planetă.

Se consideră că răspândirea virusului la oameni a avut loc într-o așa-numită piață umedă din China. În aceste piețe, specii sălbatice de animale, dar şi animale crescute în ferme, se amestecă frecvent în condiții nesanitare și foarte solicitante pentru animale. Aceste circumstanțe sunt potenţiale surse de infecție și propagare a unor boli.

Ofițeri guvernamentali confiscă civete pe o piață de animale sălbatice din Guangzhou, China, pentru a preveni răspândirea SARS în anul 2004. Credit: Dustin Shum/South China Morning Post prin Getty Images

Focarul actual este cel mai recent exemplu al unui virus care trece de la animal la om.

HIV este, poate, cel mai teribil exemplu: el a provenit de la cimpanzeii din Africa centrală și încă ucide sute de mii de oameni anual. Probabil că a trecut la oameni ca urmare a consumului de carne provenită de la animale sălbatice, aceasta fiind, de asemenea, originea probabilă a mai multor focare de Ebola.

PREDICT, o organizaţie nonprofit finanțată de SUA, sugerează că există mii de specii virale care circulă la păsări și mamifere şi care prezintă un risc direct pentru om.

Decimarea vieții sălbatice

Comerțul cu animale sălbatice a decimat populațiile și speciile de animale timp de milenii și este unul dintre cei 5 factori cheie ai declinului faunei sălbatice.

Oamenii vânează animale pentru alimente, medicamente și alte utilizări. Acest comerț are o valoare estimată de 18 miliarde de dolari anual doar în China, despre care se crede că este cea mai mare piață la nivel mondial pentru astfel de produse.

Manta din solzi de pangolin, expusă la Royal Armouries din Leeds. Mantaua a fost oferită regelui George al III-lea în anul 1820, împreună cu o cască realizată tot din solzi de pangolin. Credit: Gaius Cornelius/Wikipedia

Activitatea mea se concentrează pe elefanții africani și asiatici, care sunt grav amenințați de comerțul cu animale sălbatice. Cererea de fildeș de elefant a provocat moartea a peste 100.000 de elefanți în ultimii 15 ani.

Biologii conservatoriști încearcă să pună capăt comerțului cu animale sălbatice şi pledează pentru aplicarea unor reglementări stricte pentru protejarea speciilor sălbatice.

Inițial, acţiunile biologilor s-au concentrat pe declinul speciilor amenințate. Astăzi este evident că acest comerț dăunează și oamenilor.

De exemplu, se estimează că peste 100 de persoane însărcinate cu protejarea animalelor sălbatice sunt ucise în fiecare an, adesea de braconieri și miliții armate care vizează specii de mare valoare, cum ar fi rinocerii și elefanții.

Violența asociată comerțului cu animale sălbatice afectează comunitățile locale, care de obicei sunt sărace și rurale.

Implicațiilor bolilor având ca sursă comerțul cu animale sălbatice nu li s-a acordat o atenţie suficientă în ultimul deceniu. Acest lucru se poate datora şi faptului că comerțul și consumul de carne vizează unele specii sălbatice care reprezintă o sursă cheie de proteine ​​în unele comunități și sunt un motor al activității economice în unele zone rurale îndepărtate.

Piele de leopard și fildeș de contrabandă confiscate pe Aeroportul Internațional New Orleans, 17 februarie 2017. Credit: USFWS

Comerțul și consumul de animale sălbatice în China sunt profund integrate în cultura locală și reprezintă un sector economic influent. Autoritățile chineze le consideră un generator principal de venituri pentru comunitățile rurale sărace și din acest motiv au promovat politici naționale care încurajează acest comerț în ciuda riscurilor sale.

În 2002-2003, sindromul respirator acut sever (SARS), o boală cauzată de un coronavirus zoonotic transmis prin piețele de animale sălbatice vii din China, s-a răspândit în 26 de țări. Atunci ca acum, liliecii au fost consideraţi o sursă probabilă.

Ca răspuns, guvernul chinez a adoptat reglementări stricte menite să pună capăt comerțului cu animale sălbatice și a riscurilor asociate. Ulterior, politicile guvernamentale au fost slăbite sub presiunea economică şi culturală.

În prezent, repercusiunile pandemiei COVID-19 impun reforme mai rapide și mai puternice. China a anunțat o interdicție temporară a comerțului cu animale sălbatice și o interdicție permanentă a comerțului cu animale sălbatice pentru consum. Prim-ministrul vietnamez a propus o interdicție similară, iar alte țări vecine ar putea proceda la fel.

Afiș din Beijing pentru interzicerea consumului de carne provenită de la animalele sălbatice, 11 martie 2020. Credit: AP Photo/Andy Wong

Există zvonuri că piețele de animale sălbatice de la granițele Chinei, care deseori vând specii pe cale de dispariție a căror vânzare este interzisă în China, se închid ca urmare a răspândirii noului coronavirus şi reducerii turismului. De asemenea, comerțul cu pangolini și alte animale sălbatice din Africa scade ca răspuns la temerile legate de pandemia COVID-19.

Cu toate acestea, nu ştiu cât vor dura aceste schimbări. Guvernul chinez a afirmat deja că interdicțiile sale inițiale pentru produsele medicinale și produsele nealimentare având ca sursă animalele sălbatice sunt temporare și vor fi relaxate în viitor.

Acest lucru nu este suficient. În opinia mea, încetarea comerțului dăunător și periculos cu animale sălbatice necesită o presiune globală concertată asupra guvernelor care-l permit, plus campanii interne care să ajute la încetarea cererii care determină un astfel de comerț.

Fără schimbări culturale, rezultatele probabile vor fi doar interdicții temporare, limitate sau extinderea traficului ilegal de animale sălbatice.

Mai mult de un deceniu, baschetbalistul Yao Ming a militat pentru descurajarea consumatorilor chinezi de a cumpăra produse obţinute de pe urma animalelor sălbatice.

Africa a suportat cele mai mari costuri de pe urma comerțul ilegal de animale sălbatice, care a afectat grav resursele ei naturale și a indus nesiguranța. O recesiune globală determinată de pandemie și încetarea turismului va reduce drastic veniturile din industriile legate de animalele sălbatice.

Probabil că braconajul va crește, iar scăderea veniturilor din turism va reduce sprijinul local pentru protejarea animalelor sălbatice.

În plus, dacă COVID-19 se răspândește pe continent, Africa ar putea suferi, de asemenea, pierderi umane majore din cauza unei pandemii care ar fi putut începe într-un pangolin african tranzacționat ilegal.

Ca și alte dezastre, pandemia COVID-19 oferă oportunitatea de a implementa soluții de care vor beneficia, în cele din urmă, oamenii și planeta pe care trăim.

Sper ca în final națiunile planetei să se unească pentru a pune capăt comerțului și consumului costisitor de animale sălbatice.

Traducere şi adaptare după The new coronavirus emerged from the global wildlife trade – and may be devastating enough to end it