Există o serie de fenomene pe care știința nu le poate explica. Deși oamenii de știință au lansat o serie de teorii despre acestea, ele rămân în continuare un mister.

Iată în continuare 9 fenomene pentru care nu există, deocamdată, o explicaţie ştiinţifică.

1. Căscatul

Cu toţii căscăm câteodată, dar, ciudat, oamenii de știință încă nu sunt siguri de ce.

Căscatul ar putea fi un comportament termoregulator care răcește creierul, sugerează o teorie lansată de curând în rândul comunităţii științifice, deşi funcția biologică reală a căscatului este încă neclară.

În plus, oamenii de știință nu ştiu de ce căscatul este contagios la oameni.

Căscatul

Căscatul este un mister. Credit: Matt Cardy / Getty Images

Într-un studiu din anul 2005, care a fost publicat în Cognitive Brain Research, cercetătorii au constatat că rețelele neuronale din creier care sunt responsabile de empatie și relaţiile sociale sunt activate atunci când vedem pe cineva căscând.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că cimpanzeii observă şi mimează căscatul oamenilor.

„Copierea expresiilor faciale ale altor oameni ne ajută să le înțelegem mai bine starea lor actuală”, a declarat Matthew Campbell de la Yerkes National Primate Research Center al Emory University.

Potrivit unui alt studiu, acesta este motivul pentru care psihopaţii nu sunt la fel de sensibili la căscatul contagios.

2. Ciuperca Chorioactis geaster

Chorioactis geaster este singură specie de ciuperci din genul Chorioactis care creşte doar în Texas și Japonia.

Cele două locații se află la aceeași latitudine, dar micologii nu au reușit să înţeleagă de ce aceste ciuperci cresc numai în aceste două locuri.

Ciuperca Chorioactis geaster

Ciuperca Chorioactis geaster. Credit: Wikimedia Commons

Într-un studiu asupra ADN-ului acestor ciuperci, care a fost publicat în anul 2004 de Harvard University Herbaria, cercetătorii au sugerat că aceste ciuperci s-au separat în două linii descendente diferite în urmă cu aproximativ 19 milioane de ani.

În Texas, această ciupercă este cunoscută sub numele de “țigara diavolului”, deoarece seamănă cu un trabuc înainte de a se deschide într-o formă de stea.

3. Structura în formă de hexagon de la polul nord al planetei Saturn

La polul nord al planetei Saturn există o structură în formă de hexagon care conţine în centrul său un uragan care este de aproximativ 50 de ori mai mare decât un uragan cu „ochi” central, de mărime medie, de pe Pământ.

Structura misterioasă are un diametru de aproximativ 32.000 km și imaginile în infraroşu ale planetei au indicat că aceasta pătrunde aproximativ 100 km în atmosfera planetei Saturn.

Deşi această furtună din atmosfera planetei Saturn a fost fotografiată și observată timp de ani de zile de sonda spaţială Cassini a NASA, ea rămâne în continuare un mister pentru oamenii de ştiinţă.

Structura în formă de hexagon de pe Saturn

Furtuna în formă de hexagon de pe Saturn. Credit: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Doar cristalele au o structură hexagonală care se formează în mod natural, astfel încât oamenii de ştiinţă nu au deocamdată o explicaţie pentru structura neobişnuită, în formă de hexagon, din atmosfera planetei Saturn.

Mai mult, se pare că structura şi-a schimbat culoarea, trecând de la turcoaz la galben în doar câțiva ani.

4. Balena cu cocoașă (Megaptera novaeangliae)

Balenele cu cocoașă (Megaptera novaeangliae) sunt de obicei solitare, dar, în mod surprinzător, cercetătorii din cadrul University of Pretoria au descoperit că acestea au ales de curând să se hrănească în grupuri formate din 20 până la 200 de exemplare.

Balena cu cocoasă

Balena cu cocoaşă. Credit: Zolla Chen/Shutterstock

Oamenii de știință nu ştiu de ce comportamentul acestor balene s-a schimbat, dar creșterea numărului balenelor cu cocoaşă ar putea explica, parțial, această schimbare de comportament.

„Este neobișnuit să le vedem în grupuri atât de mari”, a declarat Gisli Vikingsson, din cadrul Marine and Freshwater Research Institute din Islanda, pentru New Scientist.

5.”Pădurea dansatoare” din Rusia

Poreclita “Dancing Forest” (“Pădurea dansatoare”), o regiune din Kaliningrad este plină de pini care sunt contorsionați în formă de spirală, inel, etc.

Pădurea dansatoare

“Pădurea dansatoare” din Rusia. Credit. Wikimedia Commons

Copacii au fost plantaţi în anii 1960 și sunt singura specie de pini cu astfel de forme neobişnuite.

Potrivit Atlas Obscura, printre posibilele cauze s-ar număra vânturile extreme, solul instabil sau omizile. Unii localnici denumesc pădurea respectivă “Pădurea beată”.

6. Materia întunecată

Materia este formată din protoni, neutroni și electroni, dar ce este materia întunecată reprezintă încă un mister .

O ipoteză ar fi că materia întunecată este formată din particule pe care, pur și simplu, nu le-am detectat sau identificat.

Un studiu din 2016 a sugerat că materia întunecată ar putea fi formată din găuri negre primordiale.

Materia întunecată

Credit: NASA Goddard Spaceflight Center

Materia întunecată nu reflectă şi nu emite radiaţie electromagnetică, dar curbează traiectoria razelor de lumină. Pentru oamenii de știință acest efect este un indiciu al existenţei materiei întunecate.

Presupunând că cunoștințele noastre despre Univers și fizică sunt corecte, există mai multă materie întunecată decât materie obişnuită în Univers.

Se pare că materia întunecată este necesară pentru ca interacţiunile gravitaționale să fie suficient de puternice astfel încât să se formeze planete și galaxii.

7. Torsul pisicilor

Oamenii de știință înțeleg modul prin care pisicile torc, dar încă nu sunt siguri de ce torc.

Torsul pisicilor

Credit: Esin Denis / Shutterstock

O lungă perioadă de timp modul prin care pisicile torc a reprezentat un mister pentru oamenii de ştiinţă.

Potrivit BBC, în prezent se consideră că la pisici mușchii din jurul laringelui se contractă, creând o vibrație care generează sunetul specific torsului.

Cu toate acestea, motivul pentru care pisicile torc reprezintă încă o temă de dezbatere în rândul oamenilor de ştiinţă. O ipoteză ar fi aceea că torsul favorizează creșterea osoasă, deoarece frecvența vibrațiilor determină întărirea oaselor ca o reacţie la această presiune.

„Domeniul de frecvențe cuprins între 25-100 Hz, specific torsului, corespunde cu domeniul frecvențelor utilizat în medicina terapeutică la oameni“, a declarat pentru BBC Gary Weitzman, medic veterinar şi CEO al San Diego Humane Society.

8. Exploziile rapide de unde radio (fast radio bursts – FRB)

Exploziile rapide de unde radio (FRB) sunt emisii de scurtă durată, dar foarte intense, de unde radio care eliberează o energie echivalentă cu cea a 500 milioane de stele asemănătoare Soarelui.

Astronomii cred că astfel de evenimente cosmice se produc aproape în fiecare secundă, dar până în prezent au fost identificate doar aproximativ 30 de astfel de evenimente.

Explozii rapide de unde radio

Credit: Rogelio Bernal Andreo, DeepSkyColors.com

De exemplu, FRB 121102, care provine din afara galaxiei Calea Lactee, este singurul semnal de acest tip care a fost observat de mai multe ori în aceeași locație. Se crede că provine de la o stea neutronică tânără, unul dintre cele mai dense obiecte din Univers.

9. Craterul Patomskiy din Siberia

Craterul Patomskiy din Siberia, care are înălţimea de circa 40 m şi un diametru de 160 m, seamănă cu un cuib de pasăre cu un ou uriaș în interior. Din acest motiv, localnicii îl numesc și „Cuibul vulturului de foc”.

Craterul Patomskiy

Credit: Wikimedia Commons

Craterul Patomskiy a fost descoperit în anul 1949 de geologul rus Vadim Kolpakov.

Numeroase teorii au fost lansate cu privire la originea acestui misterios crater, inclusiv explozii nucleare, fenomenul Tunguska sau activitatea vulcanică, dar oamenii de ştiinţă din Rusia susţin că cea mai probabilă explicaţie ar fi o “explozie de abur care s-a produs în timpul infiltrării magmei în roci sau în urma fisurării și decompresiei rocilor încălzite”.

Sursă: Science Alert