Cancerul nu este consecința unui „ghinion” întâmplător

Care sunt cauzele cancerului? Răspunsul la această întrebare, înşelător de simplă, este teribil de complex. Nu este de mirare că atunci când cercetătorii americani au propus la începutul acestui an o formulă matematică, relativ simplă, prin care să explice misterul apariţiei cancerului, acesteia i s-a acordat o atenție deosebită.

Este cancerul rezultatul unor evenimente întâmplătoare? Credit: stuartpilbrow/Flickr, CC BY-SA

Studiul publicat în revista Science sugerează existenţa unei corelaţii între frecvența apariţiei cancerului în diferite țesuturi și numărul de diviziuni ale celulelor stem din fiecare țesut în parte. Cu alte cuvinte, se afirmă că ţesuturile cele mai vulnerabile la apariţia cancerului sunt cele în care se înregistrează cel mai mare număr de diviziuni ale celulelor stem.

Cele mai multe relatări cu privire la rezultatul studiului consideră că acesta reprezintă o confirmare a ipotezei potrivit căreia „cancerul ar fi o formă de ghinion”, iar eforturile noastre de prevenire ar putea fi inutile. Acesta să fie adevărul?

Se pare că neînțelegerea se datorează unei declarații a autorilor studiului conform căreia o treime din numărul de cazuri de cancer s-ar datora factorilor de mediu sau moştenirii genetice, în timp ce două treimi dintre cazuri s-ar datora unor mutaţii aleatoare ce se produc în timpul replicării ADN-ului din celulele normale.

Miracolul replicării ADN-ului

Cancerul apare atunci când un grup de celule care alcătuiesc ţesuturile şi organele interne se măresc și se divid necontrolat. Acestea îşi pierd funcțiile de bază și invadează alte ţesuturi. Acest lucru se întâmplă atunci când creşterea şi diviziunea normală a celulelor sunt compromise de mutațiile care au loc în interiorul genomului („cartea” cu instrucțiunile chimice ale vieţii).

Mutațiile stau la baza biologiei cancerului.

Genomul este reprezentat de un alfabet chimic format din doar patru litere (A, T, G și C) care este „scris” în ADN. Acesta funcționează ca un fel de program de calculator pentru celulele noastre, conţinând instrucțiuni privind creşterea şi funcțiile celulelor.

Fiecare dintre cele 100 trilioane de celule din corpul uman conţine aproximativ șase miliarde de litere (numite nucleotide) din acest cod, care sunt stocate într-un fir subțire de ADN de aproximativ doi metri lungime. Pentru a vă da seama ce reprezintă asta, dacă am întinde tot ADN-ul dintr-un corp uman, am acoperi de mai multe ori distanţa de la Pământ la Lună.

Atunci când o celulă se divide, genomul trebuie copiat corect și rapid. Această sinteză a noului ADN se numeşte replicare, iar cifrele din spatele acestui proces sunt uimitoare. Cercetătorul John Diffley a calculat că, până la vârsta de 50 ani, corpul uman sintetizează echivalentul unui an-lumină de ADN (10 trilioane km).

Cuvintele nu pot descrie acest proces uimitor, dar urmărind videoclipul realizat de Drew Berry veţi fi impresionaţi de miracolul replicării ADN-ului.

Deşi replicarea ADN-ului este incredibil de eficientă și de sigură, se pot produce şi erori (mutații) aleatoare. Totuşi, acestea se produc într-un număr mic datorită unor impresionante maşini moleculare de corecţie care, în mod constant, verifică noul ADN copiat și corectează posibilele erori.

Cu toate acestea, având în vedere numărul uriaş de celule care se divid, replicarea ADN-ului reprezintă totuşi o sursă importantă de mutaţii genetice. Cu fiecare diviziune celulară se măreşte probabilitatea ca mutaţiile să se acumuleze în unele gene importante, crescând în acest fel riscul apariţiei cancerului.

Alte surse de mutaţii genetice

Mutaţiile genetice se prezintă sub diferite forme şi apar în nenumărate moduri. Cauza lor nu o reprezintă doar erorile de replicare. Ca exemplu, încă de la naştere moștenim între 50 și 100 mutații genetice de la părinții noștri, iar orice mutație genetică care apare ulterior acţionează în cadrul acestui fond genetic moştenit.

Chiar şi metabolismul celular distruge ADN-ul prin producerea de oxigen reactiv. S-a constatat că multe dintre mutaţiile genetice moştenite, care predispun oamenii la cancer, afectează genele care controlează sistemele de control şi corecţie ale ADN-ului (mutaţiile apărute pe genele BRCA1 şi BRCA2 sunt responsabile cu riscul de apariţie a cancerului mamar). În acest fel creşte frecvenţa apariţiei unor noi mutaţii genetice.

Alte cauze importante ale mutaţiilor ADN-ului sunt stilul de viață şi factorii de mediu. În viața de zi cu zi suntem expuși acţiunii radiațiile ultraviolete provenite de la Soare sau unor substanțe chimice, cum ar fi azbestul sau cele ce rezultă în urma fumatului.

De asemenea, stilul de viaţă, incluzând aici alimentaţia şi consumul de alcool, poate contribui la apariţia mutaţiilor genetice. Anumite bacterii şi anumiţi viruşi pot provoca deteriorarea ADN-ului şi apariţia cancerului. Printre acestea se numără virusul Papiloma Uman (HPV) responsabil pentru apariţia cancerului de col uterin și bacteria H. Pylori responsabilă pentru cancerul gastric.

Alcoolul și alimentaţia pot cauza mutaţii ale ADN-ului. Credit: Erik/Flickr, CC BY-NC

Deși aceşti factori de risc provoacă o semnătura chimică unică în ADN, în esență ei reprezintă evenimente întâmplătoare. Mutaţiile aleatoare sunt, de fapt, motorul evoluției, iar mutațiile genetice și evoluția sunt accelerate în cazul apariţiei cancerului. Într-adevăr, abia acum începem să înțelegem importanța evoluției în procesul de apariţie şi răspândire a cancerului, precum și rezistența acestei boli la terapie.

Minimizarea riscului de cancer

Trebuie să renunţăm la ideea conform căreia apariţia cancerului este o formă de ghinion? Este inutil să ne schimbăm stilul de viaţă pentru a reduce la minimum riscul apariţiei cancerului?

Ca de obicei, adevărul se află undeva la mijloc. Viața este un fel de joc de noroc la nivel genetic. Trebuie să acceptăm că ne naştem cu un anumit fond genetic, dar putem reduce riscul apariţiei cancerului prin evitarea expunerii la factorii de risc ce favorizează apariţia acestuia, factorii de mediu şi stilul de viaţă. Afirmaţia care sugerează că apariţia cancerului reprezintă doar o formă de ghinion nu ţine cont de un fapt important: riscul de cancer poate fi modificat printr-un comportament adecvat.

Uneori cancerul este asociat cu vinovăţia. De exemplu, moartea este adeseori definită ca „o bătălie pierdută în lupta cu cancerul”. Pacienţii sunt asaltaţi de diferiţi experţi care le propun noi diete şi stiluri de viaţă. De multe ori din mesajul acestora oamenii înţeleg că apariţia cancerului de care suferă a fost consecința propriilor greşeli și, în consecinţă, se întreabă dacă nu ar fi putut face ceva diferit în lupta contra cancerului.

Din păcate, în multe cazuri, nu se putea face altceva.

Traducere şi adaptare după Why the causes of cancer are more than just random ‘bad luck’