În condiţiile creşterii în permanență a volumului de date generat de omenire, ADN-ul poate reprezenta viitorul stocării datelor. Această concluzie a cercetătorilor devine evidentă mai ales dacă ţinem cont că în doar 4 grame de ADN pot fi înregistrate datele pe care le generează omenirea timp de un an.

Stocarea datelor în ADN reprezintă una dintre cele mai sigure soluţii de păstrare a datelor, iar tehnologia aferentă ar putea fi disponibilă peste zece ani.

Prelucrarea informaţiei

ADN-ul conține informații despre organismele vii şi din acest motiv este logic interesul unor corporații, precum Microsoft, pentru cercetările privind utilizarea ADN-ului ca mediu de stocare a datelor.

Spre deosebire de cele mai multe medii de stocare a datelor existente la ora actuală, ADN-ul rezistă mult mai bine în timp şi, în plus, acesta este şi foarte compact. Ca exemplu, în doar 4 grame de ADN se pot stoca datele generate de omenire timp de un an.

Odată cu progresul omenirii, volumul de date a crescut considerabil şi din acest motiv avem nevoie de o soluţie robustă și durabilă de stocare a datelor.

Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii Yaniv Erlich şi Dina Zielinski au arătat că ADN-ul poate reprezenta în viitor cea mai bună soluţie de stocare a datelor.

Erlich și Zielinski au reuşit să stocheze în 72.000 de lanțuri ADN un sistem complet de operare, un film din anul 1895, un card cadou pentru Amazon, un virus de calculator, o placă Pioneer, precum cele care au fost amplasate la bordul navelor spaţiale Pioneer, şi un studiu al lui Claude Shannon, cel care a fondat teoria informaţiei. Acest lucru a necesitat conversia biţilor 1 şi 0 în cele patru componente de bază ale ADN-ului: adenină, guanină, citozină și timina.

„Am codificat informaţiile digitale în nucleotide de ADN. Ulterior am sintetizat aceste nucleotide și am stocat moleculele într-un tub de testare”.

„Pentru codificarea informațiilor, am conceput o metodă de lucru care se bazează pe concepte matematice din teoria codurilor. Astfel am obţinut o densitate mare a datelor stocate în ADN”, a declarat Erlich pentru ResearchGate.

Pentru a extrage datele stocate în ADN, cercetătorii au folosit tehnologia de secvenţiere a ADN-ului şi un software pentru conversia informaţiei din ADN în sistemul binar.

„Pentru a prelua informațiile stocate în ADN, am utilizat secvențierea moleculelor de ADN. Acesta este procesul de bază”, a spus Erlich.

Remarcabil, extragerea datelor din ADN s-a desfăşurat fără erori.

Stocarea datelor în ADNStocarea datelor în ADN. Credit: Pixabay

Datele stocate în ADN pot rezista mai mult de un secol

Sistemele de stocare a datelor s-au îmbunătățit foarte mult de-a lungul anilor. Cu toate acestea, ADN-ul reprezintă o opțiune mai bună, aşa cum explică Erlich:

„ADN-ul are mai multe avantaje. În primul rând, este mult mai mic decât celelalte medii tradiționale de stocare a datelor. De fapt, am arătat că putem atinge o densitate de 215 petabytes pe gram de ADN!

În al doilea rând, ADN-ul durează mai mult timp, peste 100 de ani, ceea ce înseamnă că datele stocate în ADN pot fi păstrate mai mult timp, în comparaţie cu mediile tradiţionale de stocare a datelor.

Erlich crede că este timpul să alegem o tehnologie mai bună de stocare a datelor.

„ADN-ul a apărut pe Pământ în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani şi este puţin probabil ca umanitatea să-și piardă capacitatea de a citi aceste molecule. Dacă totuşi se va întâmpla acest lucru, atunci vom avea probleme mult mai mari decât cele privind stocarea datelor”.

Întrebat când crede că această tehnologie ar putea fi disponibilă, Erlich a declarat că, cel mai probabil, acest lucru s-ar putea întâmpla peste un deceniu.

„Suntem abia la început şi nu trebuie să uităm că cercetarea şi dezvoltarea dispozitivelor de stocare magnetică a datelor au durat ani de zile, până când mediile magnetice de stocare a datelor au devenit cu adevărat utile”, a declarat Erlich

Cercetările privind utilizarea ADN-ului ca mediu de stocare a datelor deschid noi perspective privind realizarea calculatoarelor biologice.

Sursă: Futurism