5 catastrofe globale care s-ar putea produce oricând

Erupţia unui vulcan, care împrăştie lavă şi milioane de tone de cenușă și roci, ne reaminteşte de fiecare dată de forţele distructive ale naturii. Erupţia vulcanului Colima din anul 2015 a fost surprinsă în secvenţe video dramatice, dar aceasta este neînsemnată în comparație cu unele dezastre naturale care au fost prezise de oamenii de ştiinţă.

Erupţia vulcanului Colima din Mexic. Credit: EPA/ULISES RUIZ BASURTO

De la supervulcani la megatsunami, aceste evenimente catastrofale ar putea afecta milioane de oameni și ele s-ar putea produce mai curând decât ne aşteptăm.

1. Erupția supervulcanului uitat din Indonezia

Amenințarea supervulcanului Yellowstone din SUA este binecunoscută. Cu toate acestea, mai puțin cunoscut (sau recunoscut) este faptul că acesta este doar unul din multele pericole care reprezintă o amenințare catastrofală pentru viaţa de pe Pământ.

Lacul Toba de pe insula indoneziană Sumatra este în prezent cel mai mare lac vulcanic de pe Pământ. Acesta s-a format în urmă cu 74.000 de ani, atunci când acolo s-a produs una dintre cele mai puternice erupții vulcanice din istoria Terrei. Se estimează că în jur de 2.800 kilometri cubi de cenușă vulcanică și lavă au fost aruncate în atmosferă, cu 12% mai mult decât în cazul ultimei erupţii a vulcanului Yellowstone de acum 2,2 milioane de ani.

Supervulcanul Toba. Credit: Flickr/SK Ding, CC BY

Supervulcanul Toba poate să erupă din nou, iar cantităţile uriaşe de cenușă și de dioxid de sulf care ar fi împrăştiate cu această ocazie ar putea avea un efect devastator asupra climei la scară planetară. Mai mult, o nouă erupţie a supervulcanului Toba ar putea fi mult mai gravă decât erupţia vulcanului Yellowstone.

Lacul Toba se află pe Insula Sumatra pe care trăiesc peste 50 milioane de oameni și în cazul erupției vulcanului Toba s-ar forma, cu siguranță, valuri tsunami catastrofale. Recent s-au înregistrat gaze vulcanice și s-a constatat o încălzire a suprafeței solului, ceea ce sugerează că vulcanul adormit s-ar putea trezi în curând.

2. Colapsul porțiunii din sud, denumită Hilina Slump, a vulcanului Kilauea din Hawaii

Uitați de amenințarea atât de mult mediatizată a unui megatsunami care ar fi provocat de colapsul vulcanului Cumbre Vieja, aflat pe Insula La Palma, din arhipelagul Insulele Canare. Un pericol mult mai mare este reprezentat de posibilul colaps al porțiunii din sud, denumită Hilina Slump, a vulcanului Kilauea aflat pe cea mai mare insulă din arhipelagul hawaiian. Dacă s-ar produce acest lucru, atunci 12.000 de kilometri cubi de rocă ar ajunge în Oceanul Pacific şi ar genera un megatsunami care s-ar propaga în jurul Oceanului Pacific și ar ajunge până pe coasta de vest a Americii de Nord în doar câteva ore, inundând regiunile de coastă.

Există dovezi că o astfel de alunecare de teren s-ar fi produs în apropiere de vulcanul Mauna Loa din Hawaii în urmă cu aproximativ 120.000 ani. Aceasta ar fi generat un val tsunami având o înălțime de peste 400 m. Mai recent, în anul 1975, o deplasare a Hilina Slump a generat un val tsunami mai mic, dar distructiv, care a ajuns în California. Deoarece această alunecare de teren este continuă, un cutremur ar putea declanşa oricând un lanț de evenimente catastrofale.

3. Tsunami în Marea Nordului

Marea Nordului nu pare a fi un loc unde s-ar putea produce un tsunami devastator, dar din cauza schimbărilor climatice din ultima perioadă o eventuală alunecare de teren submarină în această regiune ar putea provoca un tsunami puternic.

Există un precedent. Oamenii de știință sugerează că în urmă cu mai mult de 6.000 de ani o creștere bruscă a nivelului mării, cauzată de schimbarea climei și de topirea rapidă a gheții, a destabilizat depozitele glaciare submarine de la marginea platoului continental norvegian și a provocat o alunecare de teren pe o lungime de 300 km. Acest lucru a generat un val tsunami care a atins o înălțime de până la 20 m în Insulele Shetland, 10 m pe coasta norvegiană și de 6 m în largul coastei de nord și de vest a Scoției.

Dacă o astfel de încălzire globală rapidă se va mai produce în viitor, însoţită şi de topirea gheţii din Groenlanda și/sau din Antarctica de Vest, s-ar putea produce un eveniment similar celui din urmă cu 6.000 de ani. Acesta ar afecta populațiile umane din regiunile de coastă din Scoția și Norvegia (3 milioane de locuitori) și poate chiar Londra.

4. Cutremur și tsunami în zona de subducţie Cascadia

Cascadia este o zonă de subducție, aflată în partea vestică a continentul nord-american, care se întinde din nordul Californiei până la Insula Vancouver. Aici placa tectonică a Oceanului Pacific pătrunde sub placa tectonică continentală a Americii de Nord.

Chiar dacă viteza de deplasare a fundului oceanului în această regiune este în prezent de doar 40 mm pe an, placa tectonică a Americii de Nord este comprimată în mod continuu. La un moment dat, presiunea acumulată va fi eliberată sub forma unui cutremur puternic care, probabil, va atinge o magnitudine de 9 pe scara Richter. Acest lucru poate duce la scufundarea regiunilor de coastă cu până la 2 m și o posibilă deplasare orizontală de până la 30 m. La scurt timp după producerea cutremurului, regiunile de coastă unde trăiesc în jur de 7 milioane de oameni ar fi lovite de un tsunami violent.

Cât de probabil este un astfel de dezastru natural? Ei bine, oamenii de știință au calculat că în ultimii 10.000 de ani în regiune s-au produs 41 de cutremure mari, care apar la un interval mediu de 244 de ani, iar ultimul dintre ele s-a produs în urmă cu 315 ani şi a avut magnitudinea 9 pe scara Richter.

5. Explozie solară

Poate că cea mai mare amenințare pentru lumea modernă este reprezentată de propria noastră stea. Periodic, se produc explozii solare a căror energie este echivalentă cu cea degajată de explozia simultană a milioane de bombe cu hidrogen. Vântul solar transportă fluxul de particule încărcate electric, ce provine din coroana solară, până în atmosfera superioară a Pământului, în aproximativ o zi sau două. Acest flux de particule încărcate electric poate distruge sistemele electrice ale sateliţilor aflaţi pe orbită în jurul Pământului, dar poate afecta şi echipamentele electronice de la sol.

Explozie solară. Credit: NASA/SDO/AIA, CC BY

Una dintre cele mai puternice explozii solare cunoscute a fost cea din anul 1921, care a întrerupt funcţionarea serviciului de telegrafie din SUA. Oamenii de știință au calculat că dacă un eveniment similar s-ar produce în prezent acesta ar perturba sistemele de comunicații prin satelit, ceea ce ar întrerupe comunicațiile globale, Internetul și sistemul de poziționare globală GPS. Acest lucru ar putea genera haos la nivel global.

Intensitatea exploziilor solare variază după un ciclu de aproximativ 11 ani și, din fericire, în anul 2014, care a marcat un vârf al activităţii solare, nu s-au înregistrat explozii solare periculoase pentru viaţa de pe Pământ. Să sperăm că şi în viitor va fi la fel.

Traducere şi adaptare după Five global catastrophes that could happen tomorrow