Internetul ne-a schimbat viaţa. Modul cum căutăm informaţiile de care avem nevoie s-a schimbat în mod semnificativ, în parte datorită unor depozite de cunoștințe online, cum ar fi Wikipedia.

Internetul a schimbat chiar şi modul de lucru al oamenilor de ştiinţă. Astfel, în prezent sociologii folosesc tot mai mult date online pentru a studia comportamentul individual sau colectiv al oamenilor cu o precizie care de obicei era specifică științelor naturale.

Chiar dacă deocamdată nu avem volume mari de date experimentale cu privire la ştiinţele sociale, similare cu cele produse la CERN, avem totuşi date observaționale digitale similare celor colectate și analizate în astrofizica observațională. Milioane de oameni folosesc zilnic instrumente online, cum ar fi enciclopedia Wikipedia, care este accesată de aproximativ 500.000 de ori pe zi.

Atentatele din 11 septembrie 2001 în memoria colectivăAmintirea atacurilor asupra turnurilor World Trade Center din New York a revenit în memoria colectivă datorită unor evenimente care s-au produs ulterior. Michael Foran/Flickr, CC BY-SA

Unul dintre subiectele cheie privind înțelegerea comportamentului social este ceea ce oamenii de știință numesc „memoria colectivă”, adică modalitatea prin care membrii unui grup social își vor aminti un eveniment din trecut în mod colectiv.

Chiar dacă memoria colectivă este un concept fundamental în sociologie, au existat foarte puține studii empirice pe această temă, mai ales din cauza lipsei de date. În mod tradițional, oamenii de știință care studiază modul prin care publicul îşi reamintește unele evenimente trecute s-au bazat pe datele obţinute în urma interviurilor și a sondajelor.

Accidente aviatice

Într-un studiu recent, publicat în Science Advances, echipa noastră, care este formată dintr-un sociolog, un informatician și doi fizicieni, a folosit datele de pe Wikipedia cu privire la numărul de vizualizări a tuturor articolelor din enciclopedie pentru a studia memoria colectivă. Datele au fost obţinute prin intermediul statisticilor zilnice care sunt disponibile public.

Am analizat, în mod special, accidentele aviatice din întreaga istorie a aviației (atât cât este aceasta prezentă pe Wikipedia). Am ales acest gen de evenimente deoarece acestea sunt în general bine documentate, dar și din cauză că, din păcate, au existat un număr destul de mare de accidente aviatice care ne-au furnizat suficiente date pentru o analiză statistică robustă.

Noi am împărțit accidentele aviatice în 2 categorii: accidente recente, cele din perioada 2008-2016, și accidente din trecut, oricare accident care s-a produs înainte de anul 2008. Dintre accidentele recente putem menţiona zborurile Malaysia Airlines 370, Malaysia Airlines 17, Air France 447 și Germanwings 9525. Dintre accidentele din trecut putem menţiona zborul American Airlines 587 și zborul Iran Air 655.

În continuare am folosit metode statistice pentru a măsura creşterea numărului de vizualizări ale articolelor Wikipedia despre unele evenimente din trecut, după o săptămână de la producerea unui eveniment recent. Am fost interesați să aflăm dacă creşterea interesului față de un eveniment trecut are vreo legătură cu producerea unui eveniment recent sau a unuia anterior. De asemenea, am vrut să știm dacă putem anticipa care este interesul faţă de un eveniment trecut atunci când se produce un nou eveniment similar.

Am constatat că atunci când zborul Germanwings s-a prăbușit în anul 2015, oamenii au căutat informații în Wikipedia despre prăbușirea unui avion al companiei American Airlines în afara orașului New York în noiembrie 2001. De fapt, am înregistrat o creștere de 3 ori a numărului de vizualizări a acelui articol din Wikipedia la o săptămână după accidentul Germanwings.

Acest lucru pare să fie o regulă. Am observat, în mod constant, o creștere semnificativă a numărului de vizualizări ale unor articole despre evenimente trecute ca urmare a producerii unor evenimente recente. În medie, numărul de vizualizări ale paginilor Wikipedia despre evenimente trecute a crescut de 1,4 ori faţă de numărul de vizualizări ale unor pagini despre evenimente recente, după o săptămână de la producerea evenimentelor recente.

Acest lucru sugerează că interesul asupra unui eveniment poate creşte în timp, acesta primind mai multă atenție decât a stârnit inițial. Ulterior am încercat să modelăm matematic acest model luând în considerare factori diferiţi, precum impactul unor evenimente recente și trecute, asemănarea dintre evenimente și dacă există o hiperlegătură care leagă articolele recente de cele mai vechi pe Wikipedia.

Cum se formează memoria colectivă?

De exemplu, am constatat că în cazul zborurilor Germanwings și American Airlines, ambele incidente aviatice sunt în legătură unul cu altul datorită rolului pilotului în producere acestora. Avionul American Airlines s-a prăbușit din cauza erorii pilotului, în timp ce pilotul Germanwings a prăbușit în mod intenționat avionul pe care îl pilota. Această constatare a devenit și mai interesantă atunci când am observat că nu există hiperlegături între cele două articole de pe Wikipedia.

Concluziile noastre nu s-au schimbat chiar dacă am eliminat toate articolele care au fost conectate în mod direct unele cu altele prin hiperlegături pe Wikipedia.

Cel mai important factor în declanșarea memoriei colective a fost impactul inițial al unui eveniment trecut, care a fost măsurat prin media zilnică a numărului de afişări a articolului Wikipedia despre acesta înainte de producerea celui mai recent eveniment similar acestuia. Acest lucru înseamnă că unele evenimente trecute se înregistrează mai bine în memoria colectivă şi că amintirea acestora este mai uşor de declanşat. Ca exemplu, putem menționa evenimentele provocate de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

Cum funcționează memoria colectivăTrei zboruri recente (2015) și efectele acestora asupra numărului de vizualizări ale unor pagini Wikipedia despre evenimente trecute. Evenimente recente provoacă o creștere a interesului asupra unor evenimente trecute. Credit: Taha Yasseri

Intervalul de timp dintre două evenimente joacă, de asemenea, un rol important. Cu cât acestea sunt mai apropiate în timp, cu atât mai puternică este legătura dintre ele. Atunci când intervalul de timp dintre acestea depășește 45 de ani, este foarte puțin probabil ca un eveniment recent să declanșeze o amintire a unui eveniment trecut.

Similitudinea dintre evenimente s-a dovedit a fi un alt factor important. Acest lucru este ilustrat de amintirea zborului Iran Air 655, care a fost doborât de către o rachetă lansată de pe o fregată SUA în anul 1988. Acest incident nu se numără printre cele de care oamenii îşi amintesc foarte des. Cu toate acestea, el a revenit în atenţie atunci când zborul Malaysia Airlines 17 a fost lovit de o rachetă deasupra Ucrainei în anul 2014.

Articolul Wikipedia despre accidentul în care a fost implicată aeronava Iran Air 655 a avut, în medie, aproximativ 500 de vizualizări zilnice, înainte de evenimentul cu aeronava Malaysia Airlines, dar a crescut la 120.000 de vizualizări pe zi imediat după producerea accidentului în care a fost implicată aeronava Malaysia Airlines.

Este important să rețineți că de fapt nu înțelegem cu adevărat mecanismele care stau la baza acestor observații. Mass-media, memoria individuală sau structura și clasificarea articolelor pe Wikipedia pot juca un rol în acest sens și ele vor face obiectul unor cercetări viitoare.

Teoriile tradiționale sugerează că mass-media joacă un rol central în formarea memoriei colective. Cu toate acestea, trebuie să ştim cum influenţează tranziția către mass-media online și în special către mediile sociale acest mecanism. În prezent primim adeseori știri de la prietenii noștri prin intermediul Facebook, dar putem afirma că acesta este motivul pentru care evenimente care nu au fost de actualitate timp de ani de zile au devenit brusc din ce în ce mai populare?

Cunoașterea răspunsurilor la aceste întrebări și înțelegerea modului cum se formează memoria colectivă reprezintă o temă de cercetare care ar putea avea aplicații în jurnalism, mass-media și chiar în publicitate.

Traducere şi adaptare după The internet is enabling scientists to understand how ‘collective memory’ works