De ce viaţa a apărut pe Pământ şi nu pe Venus sau Marte?

În comparație cu vecinii săi cereşti, Venus și Marte, Pământul este o planetă locuibilă. Cum a devenit însă Pământul o planetă capabilă să susţină viaţa?

Într-un studiu publicat în Nature Geoscience, cercetătorii au încercat să ofere un răspuns la întrebarea: Cum a fost posibil ca Pământul să devină o planetă locuibilă?

Oamenii de ştiinţă de la University of British Columbia şi University of California, Santa Barbara sugerează că prima crustă a Pământului, care a fost bogată în elemente radioactive generatoare de căldură, precum uraniu și potasiu, s-a desprins de Pământ și s-a pierdut în spațiul cosmic, atunci când asteroizii au bombardat planeta în timpul unei perioade din istoria Sistemului Solar denumită Marele Bombardament Târziu (în engleză Late Heavy Bombardment, prescurtat: LHB).

Pe baza acestui fenomen, cunoscut sub numele de eroziune de impact, s-a putut explica o caracteristică importantă a compoziției Pământului, care a fost descoperită în urmă cu un deceniu.

Cercetătorii afirmă că pierderea timpurie a acestor două elemente radioactive a condus, în cele din urmă, la dinamica plăcilor tectonice, formarea câmpului magnetic și a atmosferei Pământului.

„Evenimentele care definesc formarea timpurie și compoziția celei mai mare părţi a Pământului guvernează, în parte, evoluţia ulterioară a dinamicii tectonice, câmpului magnetic și a schimbărilor climatice ale planetei noastre, deoarece toate acestea au contribuit la formarea planetei pe care trăim”, a declarat Mark Jellinek, profesor în cadrul Department of Earth, Ocean & Atmospheric Sciences al University of British Columbia.

„Toate aceste evenimente ar fi putut diferenția Pământul faţă de alte planete”, a adăugat Mark Jellinek.

Deplasarea plăcilor tectonice provoacă răcirea mantalei Pământului, deoarece magma iese încontinuu la suprafață, menține un câmp magnetic puternic și stimulează activitatea vulcanică. Erupţiile vulcanice eliberează gaze cu efect de seră din interiorul planetei și acestea contribuie la menținerea unui climat locuibil care distinge planeta Pământ de toate celelalte planete stâncoase.

Venus este considerată cea mai asemănătoare planetă cu Pământul, în ceea ce privește dimensiunea, masa, densitatea, gravitaţia și structura internă.

O comparaţie între planetele Venus, Pământ şi Marte.

Credit: Jaime Trosper, NASA/JPL, NASA/Curiosity

În timp ce Pământul a avut un climat stabil și a devenit o planetă locuibilă, Venus este în prezent o planetă neospitalieră, extrem de uscată, cu o atmosferă compusă în principal din gaz carbonic care produce un efect de seră foarte puternic. Din acest motiv temperaturile la suprafața planetei Venus depășesc uneori 470°C.

Mark Jellinek și Matt Jackson, profesor asociat la University of California, explică în cadrul studiului de față de ce Venus și Marte au evoluat atât de diferit:

„Pământul ar fi putut deveni cu ușurință aşa cum este Venus în prezent.

Cu toate acestea, amploarea diferită a fenomenului de eroziune de impact poate fi diferenţa esențială din evoluția celor două planete care a condus la starea din prezent a acestora.

Am analizat consecinţele în timp ale acestui fenomen şi am putut să demonstrăm că efectul condițiilor care influenţează compoziția inițială a unei planete poate avea consecințe profunde pentru evoluția acesteia.

Există, într-adevăr, anumite circumstanțe speciale care conduc la formarea unei planete precum Pământul”, a spus Jellinek.

Sursă: Futurism