Cât de realiste sunt planurile lui Elon Musk de colonizare a planetei Marte?
Colonizarea planetei Marte a stârnit întotdeauna un interes deosebit. Chiar dacă NASA a anunţat că şi-a fixat ca obiectiv să trimită oameni pe Planeta Roșie, încă de la începutul anilor 1950 inginerul aerospațial Wernher von Braun şi-a publicat propria viziune cu privire la organizarea unei misiuni pe planeta Marte în cartea sa intitulată The Mars Project.
De asemenea, există proiecte de colonizare a Planetei Roșii aflate sub conducerea unor organizații private care ar urma să devină realitate chiar înainte de misiunea NASA pe Marte. În consecinţă, de ce planurile lui Elon Musk de colonizare a planetei Marte stârnesc atât de mult interes? Cât de realiste sunt ideile sale?
Elon Musk are atât de multă experienţă în afaceri și în tehnologia spaţială încât nu poate fi considerat un simplu visător. El este fondatorul companiei aerospaţiale SpaceX, care în prezent este contractată de NASA pentru a livra marfă pe Stația Spațială Internațională. De asemenea, tot această companie urmează să asigure transportul astronauţilor pe Stația Spațială Internațională începând de anul viitor.
Elon Musk este considerat un vizionar care a dovedit că ştie să-şi transforme visele în realitate, așa încât, probabil, putem învăța de la planurile sale privind depășirea celor două obstacole majore cu care se confruntă oricine intenționează să trimită oameni pe Marte: finanțarea și sănătatea echipajului.
Sănătatea astronauţilor este una dintre principalele provocări în calea colonizării planetei Marte. Credit: D Mitriy/Wikimediei, CC BY-ND
Conform scenariilor actuale, o călătorie până pe Marte ar dura aproximativ 6 luni. Prin urmare, echipajul va fi supus efectelor zborului spaţial de lungă durată, care provoacă pierderea masei musculare și osoase datorită expunerii prelungite la microgravitație.
Cu toate acestea, se pare că aceste efecte sunt, în mare măsură, reversibile. Mult mai îngrijorătoare este însă expunerea la radiațiile cosmice şi la efectele nocive ale exploziile solare, atunci când echipajul părăsește câmpul magnetic protector al Pământului. Nu există în prezent nicio tehnologie de ecranare prin care riscul crescut de cancer în rândul echipajului să fie menţinut sub o anumită limită admisă şi în această privinţă Elon Musk nu oferă, practic, nicio soluție reală.
Elon Musk. Credit: Heisenberg Media – Flickr
Cu ajutorul realimentării pe orbită, Elon Musk intenționează să reducă, inițial, timpul de tranzit spre Marte de la 6 luni până la 80 de zile și, în cele din urmă, până la 30 de zile, ceea ce ar reduce în mod semnificativ riscurile privind sănătatea echipajului.
Elon Musk admite totuși că primele misiuni vor prezenta riscuri reale și că orice persoană care participă la acestea trebuie să fie „pregătită să moară”. Chiar și așa, mai mult de 200.000 de oameni s-au înscris deja la selecția de astronauţi pentru Mars One, o altă misiune care intenţionează crearea unei baze umane permanente pe Marte în anii 2020 şi în care astronauţii plecaţi spre Marte nu vor mai avea posibilitatea să se întoarcă pe Pământ.
Planurile lui Elon Musk includ, totuşi, o opțiune de întoarcere a astronauţilor pe Pământ.
Elon Musk estimează costurile pentru transportul unei singure persoane către Marte, utilizând tehnologia actuală, la 10 miliarde de dolari. El intenționează să reducă aceste costuri cu mai multe ordine de mărime, până la 200.000 de dolari de persoană, adică prețul mediu al unei case în SUA sau al unui zbor suborbital cu Virgin Galactic. Dorinţa sa este aceea ca în viitor preţul unui bilet spre Marte să devină cât mai accesibil unui număr cât mai mare de oameni.
Pentru a reduce costurile, Elon Musk propune o rachetă reutilizabilă care va fi realimentată pe orbită cu un nou tip de combustibil care va fi, de asemenea, produs pe Marte.
În ceea ce privește realimentarea pe orbită a unei rachete reutilizabile, Elon Musk se bucură de credibilitate, deoarece SpaceX a demonstrat că rachetele sale pot ateriza în siguranță pentru a putea fi reutilizate ulterior în alte misiuni spaţiale.
O rachetă SpaceX se apropie de platforma de aterizare. Credit: SpaceX/flickr
Realimentarea pe orbită asigură creșterea puterii de propulsie, ceea ce scurtează timpul de tranzit spre Marte şi permite trimiterea unor nave spaţiale mai mari care să transporte mai multe persoane şi o cantitate mai mare de mărfuri pe Marte. Proiectul Mars One include, de asemenea, opțiunea de alimentare cu combustibil pe orbită, în timp ce NASA proiectează o nouă rachetă, Space Launch System, care ar urma să dispună de suficientă putere pentru a trimite astronauții pe Marte fără a necesita realimentarea.
Soluţia propusă de NASA nu implică costurile inițiale ale unor componente suplimentare și a infrastructurii de realimentare pe orbită, dar dezavantajul acesteia este că doar un echipaj compus din aproximativ 6 astronauţi ar urma să ajungă pe Marte în urma unei călătorii de durată mai mare.
Și aici este punctul în care planurile lui Elon Musk devin cu adevărat ambițioase. Proiectul acestuia prevede ca prima navă spaţială să ajungă pe Marte cel mai devreme în anul 2022, navele sale de tranzit urmând să transporte fiecare câte 100 de oameni.
Înainte de asta, SpaceX trebuie să demonstreze că poate transporta în siguranţă astronauții în spațiul cosmic, pentru început capsulele sale spaţiale Dragon urmează să transporte câte 2 persoane pe Staţia Spaţială Internaţională în cadrul unor misiuni contractate de NASA. Cu toate acestea, construirea unui crucişător interplanetar care să transporte în siguranţă 100 de persoane până pe Marte pare un obiectiv mult prea îndrăzneţ, chiar și pentru Elon Musk.
Explozia recentă a unei rachete Falcon 9 (SpaceX) pe rampa de lansare arată că oricând se pot produce accidente. Mai mult, costurile aferente acestor misiuni spaţiale pot fi scăzute numai în cazul în care navele spaţiale vor fi reutilizate de multe ori și dacă toate locurile de la bordul lor vor fi vândute. Practic, viitorii coloniști ai planetei Marte trebuie să accepte riscurile călătoriei spre Marte și să găsească o modalitate de a plăti prețul de 200.000 de dolari pentru un bilet.
Chiar și aşa, există costuri enorme pentru dezvoltarea și construirea infrastructurii necesare acestor misiuni spaţiale. Elon Musk admite că cea mai mare provocare o reprezintă costul acestor misiuni și sugerează că pentru depăşirea acestei provocări ar trebui să existe o colaborare între companiile din sectorul public şi din cel privat.
Așa cum afirmă Elon Musk, planurile sale vor fi încununate de succes dacă se vor găsi suficienţi oameni care să investească în proiectul său pentru un obiectiv mult mai mare, acela de a transforma omenirea într-o specie interplanetară.
Traducere şi adaptare după How feasible are Elon Musk’s plans to settle on Mars? A planetary scientist explains