O industrie a longevității în plină expansiune vrea să ne vândă „nemurirea”. Ar putea exista însă costuri ascunse.
Dacă ai putea, ai plăti ca să trăiești veșnic? Unii miliardari din Silicon Valley nu se ocupă doar de fabricarea de produse tehnologice – ei și-au îndreptat atenția spre nemurire.
Rețelele de socializare sunt inundate de influenceri care promovează peptide, pulberi de ciuperci „funcționale” și alte trucuri (adesea nebazate pe dovezi) despre care se spune că îți maximizează durata de viață. Unii chiar susțin că îți inversează „vârsta biologică”.
Dorința de a trăi mai mult, de a arăta mai tânăr sau, pur și simplu, de a trăi „cea mai bună viață” a devenit o industrie înfloritoare, cuprinzând tratamente diverse precum băi cu gheață, saune, camere de crioterapie și chiar terapia cu lumină roșie.
Însă, în spatele multora dintre postările de marketing și de pe rețelele sociale se află interese comerciale dispuse să deservească o populație care se teme de îmbătrânire și de moarte.
Nimeni nu trăiește pentru totdeauna
Motivul principal pentru care oamenii nu sunt nemuritori ține de evoluție. Acest proces favorizează trăsăturile genetice care promovează reproducerea și adaptarea cu succes, în detrimentul celor care promovează o durată de viață nelimitată pentru indivizi.
Grecii antici spuneau povești cu iz de avertisment despre prelungirea vieții. Cei care au căutat nemurirea au descoperit, în mare parte, că aceasta venea cu un preț teribil. Miticul Tithon, de exemplu, era condamnat la îmbătrânire și declin fără sfârșit după ce i s-a acordat viața veșnică fără tinerețe veșnică.
Să trecem la ziua de azi, industria longevității are sprijinul fondurilor de capital de risc, al investitorilor celebri și al companiilor farmaceutice.
Însă o mare parte din acești bani sunt direcționați către produse și servicii, cu puține sau deloc dovezi despre cum acestea îmbunătățesc efectiv sănătatea sau prelungesc durata de viață.
În misiunea sa, mult mediatizată, de a prelungi viața, investitorul american Bryan Johnson cheltuiește milioane și se supune constant testelor medicale cu scopul imposibil de a nu muri niciodată.
Regimul de longevitate al lui Johnson include o dietă hipercontrolată, sute de suplimente zilnice și rutine stricte de somn și exerciții fizice. A primit chiar și transfuzii cu plasma sanguină a propriului său fiu.
Observăm trei probleme majore în industria longevității care sunt un motiv de îngrijorare.
Profitul înaintea dovezilor
Inovația este esențială în industria longevității, atrăgând un aflux de investitori din Silicon Valley care doresc să „să modifice” procesul de îmbătrânire. Cu toate acestea, aceste inovații sunt rareori susținute de dovezi de înaltă calitate.
De exemplu, RMN-ul complet al corpului este promovat ca o modalitate de a identifica cancerul și alte anomalii din timp, înainte ca acestea să fie mai greu de tratat. Cu toate acestea, nu există dovezi că aceste scanări îmbunătățesc sănătatea. Colegiile de medicină din întreaga lume nu recomandă RMN-ul complet al corpului la persoanele sănătoase.
Astfel de teste pot duce la constatări neașteptate care pot declanșa proceduri ulterioare inutile, costuri și anxietate.
Credit: MART PRODUCTION/Pexels.com
Industria longevității se prezintă ca o alternativă strălucită la sistemul medical tradițional, dar depinde în continuare de acest sistem pentru a funcționa. Scanările, analizele de sânge și tratamentele experimentale se întorc inevitabil în spitale și clinici pentru urmărire, consultații de specialitate și intervenții.
Acest lucru pune o presiune suplimentară asupra serviciilor deja suprasolicitate – atât financiar, cât și în ceea ce privește forța de muncă – în timp ce, se poate spune, aduce mici beneficii sănătății populației.
Testează și vei găsi
În ciuda entuziasmului public larg răspândit pentru testele de screening, experții au avertizat de mult timp că testarea suplimentară nu duce întotdeauna la o sănătate mai bună.
Unul dintre cele mai evidente riscuri este supradiagnosticarea – atunci când se diagnostichează o anomalie sau o boală care nu va afecta niciodată sănătatea unei persoane pe parcursul vieții sale. Cu cât faci mai multe teste, cu atât vei descoperi mai multe – multe dintre ele fiind irelevante clinic.
Investigațiile inutile pot duce la supradiagnosticare, descoperiri incidentale și, eventual, la o serie de proceduri sau teste inutile suplimentare.
Longevitatea nu este același lucru cu prevenția
Cei care promovează longevitatea susțin că serviciile și produsele lor fac parte din medicina „preventivă”: detectarea bolilor înainte ca acestea să apară și menținerea oamenilor sănătoși pentru mai mult timp.
Însă aceste practici pentru longevitate diferă drastic de principiul de prevenție din domeniul sănătății publice.
Prevenirea, în medicina tradițională, se bazează pe măsuri simple, bazate pe dovezi. Aceasta include imunizări și screening pentru cancer la vârstele potrivite.
Nu există dovezi clare că multe dintre testele și tratamentele exhaustive promovate de industria longevității îmbunătățesc rezultatele pe termen lung pentru persoanele altfel sănătoase. Pur și simplu acestea costă mulți bani, necesită multe resurse și pot duce la teste suplimentare inutile.
De ce contează acest lucru
Prin medicalizarea îmbătrânirii, mișcarea pentru longevitate este un exemplu clasic de promovare a bolilor. De asemenea, riscă să integreze îmbătrânirea în comerțul cotidian – patologizând îmbătrânirea normală în loc să o accepte ca parte a vieții.
De asemenea, riscă să devieze atenția și resursele de la funcțiile importante și de bază ale sistemului de sănătate publică, care pot îmbunătăți calitatea vieții a milioane de oameni, pe măsură ce îmbătrânim cu toții.
Exagerările din jurul multor afirmații nefondate despre longevitate ne distrag atenția de la ceea ce știm deja că funcționează: exerciții fizice regulate, alimentație sănătoasă, somn odihnitor, relații sociale semnificative și acces echitabil la tratamente medicale bazate pe dovezi.
Traducere după A booming longevity industry wants to sell us ‘immortality’. There could be hidden costs