De ce se rotește Pământul?
În fiecare zi, Pământul se rotește o dată în jurul axei sale, răsăritul și apusul Soarelui fiind consecințe ale acestei mișcări.
Pământul se rotește în jurul axei sale de când s-a format în urmă cu 4,6 miliarde de ani și va continua să facă acest lucru atât timp cât va exista, probabil până când Soarele se va transforma într-o stea gigantică roșie.
De ce se rotește Pământul?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să înţelegem cum s-a format Sistemul Solar în urmă cu 4,6 miliarde de ani.
Planeta Pământ s-a format dintr-un disc de gaz și praf care se învârtea în jurul unei stele nou-născute, Soarele.
Datorită gravitației, materia din acest disc aflat în rotație s-a unit pentru a forma Pământul.
Așa cum explică Smadar Naoz, un astrofizician de la University of California, Los Angeles, pe măsură ce Pământul se mărea prin acumularea de materie, rocile din spațiul cosmic continuau să se ciocnească cu planeta Pământ exercitând forțe care i-au transmis mișcarea de rotație.
Deoarece toate rămășițele din Sistemul Solar timpuriu se roteau în jurul Soarelui în aproximativ aceeași direcție, ciocnirile repetate cu rocile din spațiul cosmic i-au imprimat Pământului, dar și celorlalte corpuri din Sistemul Solar, o mișcare în această direcție.
Dar ce a provocat rotația inițială a Sistemului Solar?
Soarele și Sistemul Solar s-au format în urma colapsului gravitațional al unui nor masiv de hidrogen.
Fiecare atom de hidrogen a avut propriul moment cinetic atunci când atomii de hidrogen s-au unit între ei formând aglomerari tot mai mari de gaz. Aceste aglomerări de gaz au început să se rotească, ca o consecință a conservării momentului cinetic.
În cele din urmă, norul de hidrogen s-a concentrat într-o sferă masivă de gaz, aflată în rotaţie, al cărei colaps a continuat sub propria gravitație.
Sfera de gaz a început să se rotească tot mai repede, la fel ca o patinatoare pe gheaţă care, atunci când îşi apropie mâinile de corp, se roteşte mai repede.
Datorită rotaţiei, sfera de gaz s-a transformat într-un disc aplatizat în care Soarele era în centru. Planetele s-au format ulterior în interiorul discului de gaz prin colectarea de materie din discul protoplanetar.
Ca urmare a momentului cinetic, care descrie tendința unui obiect de a-și menține mișcarea de rotație, toate planetele Sistemului Solar au început să se rotească în aceeași direcție în momentul formării Sistemului Solar.
Cu toate acestea, în prezent Venus se rotește în sens invers față de rotația celorlalte planete, ceea ce înseamnă că pe această planeta Soarele răsare la vest și apune la est, iar axa de rotație a planetei Uranus este înclinată la 90 de grade.
Oamenii de știință nu știu cu siguranță cum au ajuns aceste planete să se roteasca în acest fel, dar există o serie de teorii care încearcă să ofere o explicație.
Poate că ciocnirea unui obiect cosmic cu planeta Venus a provocat schimbarea direcției de rotație a planetei.
Sau poate că, deși planeta Venus a început să se rotească la fel ca celelalte planete, de-a lungul timpului atracția gravitațională a Soarelui asupra atmosferei dense a planetei Venus, combinată cu frecarea dintre nucleul și mantaua planetei, au provocat schimbarea direcției de rotație a lui Venus.
Un studiu din anul 2001, publicat în revista Nature, a sugerat că interacțiunile gravitaționale cu Soarele, dar și alți factori, ar fi putut determina încetinirea și schimbarea direcției de rotație a planetei Venus.
În cazul lui Uranus, oamenii de știință au sugerat că coliziunile, o ciocnire violentă cu un obiect masiv sau poate mai multe ciocniri cu obiecte diferite, au condus la răsturnarea planetei Uranus a cărei axă de rotație este înclinată la 90 de grade.
Planeta Uranus
„Rotația în jurul axei proprii este o caracteristică fundamentală a obiectelor din Univers”, a declarat Naoz.
Asteroizii se rotesc. Stelele se rotesc. Galaxiile se rotesc. Potrivit NASA, Sistemul Solar efectuează o rotație completă în jurul centrul galactic în aproximativ 230 milioane de ani.
Pulsarii sunt rămășițele unor stele masive care au colapsat și se numără printre corpurile din Univers cu cele mai mari viteze de rotație. Unii pulsari, care au diametrul de mărimea unui oraș, se pot roti de sute de ori pe secundă. Cel mai rapid pulsar, denumit Terzan 5ad, se rotește de 716 ori pe secundă.
Găurile negre pot fi chiar mai rapide.
Astfel, gaura neagră denumită GRS 1915 + 105 se rotește de 920 de ori până la 1150 de ori într-o secundă, se arată într-un studiu din anul 2006 publicat în Astrophysical Journal.
Cu toate acestea, rotația obiectelor cosmice mai și încetinește.
În momentul formării sale, Soarele se rotea în jurul axei sale o dată la fiecare 4 zile. În prezent durează aproximativ 25 de zile pentru ca Soarele să efectueze o rotație completă în jurul axei sale. Câmpul său magnetic interacționează cu vântul solar și provoacă încetinirea rotației, a declarat Naoz.
Chiar și rotația Pământului încetinește ca urmare a atracției gravitaționale a Lunii.
Într-un studiu din anul 2016, care a fost publicat în Proceedings of the Royal Society, se arată că rotația Pământului a încetinit cu 1,78 milisecunde într-un secol.
Sursă: Live Science