De ce nu te plac oamenii? Iată 11 motive, conform ştiinţei
Cu toţii ne amintim cu plăcere de momentul în care am întâlnit pe cineva care s-a dovedit a fi cel mai bun prieten sau cea mai plăcută persoană pe care am întâlnit-o vreodată.
În general, avem la dispoziţie doar câteva secunde pentru a face pe cineva să-și dorească cu adevărat să fie alături de noi, iar din acest punct de vedere unele detalii, cărora s-ar putea să nu le dăm importanţă, s-ar putea dovedi extrem de importante.
Iată în continuare câteva trăsături și comportamente care s-ar putea să-i facă pe oameni să nu te placă, atât în mediul online cât și ca persoană:
1. Postezi prea multe fotografii pe Facebook
Dacă eşti genul de persoană care postează, în aceeaşi zi, pe Facebook fotografii din luna de miere, de la festivitatea de absolvirea a liceului și cu propriul câine îmbrăcat într-un costum de Halloween, atunci poate ar fi bine să te opreşti.
Credit: Martin Shkreli/Twitter
Într-un studiu din anul 2013 se arată că postarea unui număr prea mare de fotografii pe Facebook poate afecta relațiile personale:
„Acest lucru este o consecinţă a faptului că oamenii, alţii decât prietenii foarte apropiați și rudele, nu par să fie interesaţi de cei care împărtășesc, în mod constant, fotografii despre ei înșiși“, a declarat David Houghton, autorul principal al studiului din cadrul Birmingham Business School.
În mod particular, s-a constatat că oamenilor nu le face plăcere atunci când sunt asaltaţi cu prea multe fotografii cu rude de familie sau prieteni.
„Fiți precauți atunci când postaţi ceva pe Facebook și gândiţi-vă cum ar putea fi acel lucru perceput de cei care îl vor vedea. Deşi împărtăşirea unor informaţii personale este, de cele mai multe ori, benefică pentru relaţiile personale, câteodată acestea pot fi afectate”, avertizează Ben Marder de la University of Edinburgh, care a lucrat, de asemenea, la studiu.
2. Ai prea mulți sau prea puțini prieteni pe Facebook
Într-un studiu din anul 2008, cercetătorii de la Michigan State University le-au cerut studenţilor să se uite la câteva profile fictive de pe Facebook și să decidă pe care le preferă.
Rezultatele au arătat că profilele preferate sunt cele ale unor persoane care au aproximativ 300 de prieteni pe Facebook. Profilele cu numărul cel mai mic de aprecieri s-au dovedit cele ale unor persoane care au mai puţin de 100 de prieteni pe Facebook sau care au mai mult de 300 de prieteni pe Facebook.
Autorii studiului afirmă următoarele:
„Persoanele cu prea mulți prieteni sunt percepute că se concentrează prea mult pe Facebook pentru a-şi mări numărul de prieteni și, în general, se consideră că numărul mare de prieteni pe care îl au unele persoane nu este o consecință a popularităţii lor”.
Studenţii care au făcut evaluarea au avut, în medie, 300 de prieteni pe Facebook, astfel încât cercetătorii admit că în cazul în care participanţii la sondaj ar fi avut, în medie, 1.000 de prieteni pe Facebook probabil că profilul preferat pe Facebook ar fi fost cel al unei persoane cu 1.000 de prieteni.
Rețineți, totuși, că într-un sondaj efectuat în anul 2014 s-a constatat că numărul mediu de prieteni pe Facebook în rândul utilizatorilor adulți a fost de 338.
3. Dezvălui aspecte personale într-o fază timpurie a unei relații
În general, oamenii se plac mai mult după un schimb de confidențe. Ca adult, cea mai bună modalitatea de a ne face prieteni este să vorbim despre noi înşine.
Cu toate acestea, psihologii afirmă că dezvăluirea unor detalii, cum ar fi, de exemplu, că o rudă are o relaţie extraconjugală, te poate face să pari nesigur, neserios și îţi poate afecta relaţia respectivă.
Aşa cum sugerează un studiu din anul 2013, realizat de Susan Sprecher de la Illinois State University, este mult mai bine să ne limităm la oferirea unor detalii despre hobby-urile personale și despre amintirile preferate din copilărie. Astfel vom fi percepuţi drept persoane calde și plăcute.
4. Întrebi fără a vorbi deloc despre tine
În același studiu din anul 2013 există o avertizare importantă: dezvăluirea unor detalii personale presupune reciprocitate. În general, oamenii nu te vor place dacă atunci când îţi oferă anumite detalii privind viaţa lor personală nu reacţionezi într-un mod similar.
Autorii studiului afirmă următoarele:
„Deși oamenii timizi sau anxioşi pot pune întrebări pentru a distrage atenția de la ei înșiși, cercetările noastre arată că aceasta nu este o strategie bună pentru inițierea relațiilor personale. Într-o relaţie interpersonală, ambii participanţi trebuie să se deschidă unul către celălalt, într-un mod similar, pentru a genera o apropiere reciprocă și plăcerea de a comunica”.
5. Utilizezi poze de profil care au fost făcute mult prea de aproape
În cazul în care profilul tău LinkedIn prezintă o imagine a feței tale fotografiată de aproape, ar fi înțelept să o schimbi.
Cercetările de la California Institute of Technology sugerează că oamenii preferă mai degrabă fotografii de profil realizate de la o distanţă de aproximativ 135 cm decât fotografiile de profil realizate de la o distanţă de doar 45 de cm, acestea din urmă fiind, în general, considerate mai puțin atractive, iar persoanele fotografiate mai puţin de încredere.
6. Îţi ascunzi emoțiile
Cercetările sugerează că suntem mai plăcuţi celor din jurul nostru dacă nu ne ascundem emoţiile decât dacă ne închidem în noi înşine fără ca altcineva să poată înţelege emoţiile noastre.
„Atunci când oamenii intuiesc că cineva își ascunde emoțiile, ei pot interpreta acest lucru ca fiind un dezinteres în ceea ce priveşte stabilirea unor relaţii interpersonale”, afirmă cercetătorii.
7. Te comporţi mult prea altruist
Deşi ne aşteptăm ca un comportament altruist să fie apreciat de cei din jurul nostru şi să fim admiraţi pentru asta, unele studii sugerează contrariul.
În general, oamenii altruişti sunt interesaţi de cei din jurul lor, de binele lor şi încearcă să-i ajute. Cu toate acestea, în anumite situaţii, un astfel de comportament ar putea fi interpretat drept o dorinţă de a îndatora pe cineva cu ceva, astfel încât această situaţie să fie exploatată mai târziu într-un anumit scop. De asemenea, altruismul ar putea fi interpretat ca o dorinţă de exprimare a superiorităţii.
Chiar dacă acţiunile altruiste sunt dezinteresate, unele persoane refuză acest ajutor, deoarece le poate induce un sentiment de vinovăţie sau de inferioritate. Din acest motiv trebuie să ne limităm altruismul la persoanele care într-adevăr sunt dispuse să ne accepte ajutorul.
8. Nu zâmbeşti
Persoanele care zâmbesc sunt considerate mai plăcute decât cele care nu zâmbesc.
Într-un un studiu al University of Wyoming aproape 100 de studente au privit fotografiile unor femei în timp ce acestea zâmbeau, sau nu zâmbeau, într-o postură deschisă a corpului şi în timp ce acestea zâmbeau, sau nu zâmbeau, într-o postură închisă a corpului.
Rezultatele au arătat că, indiferent de postura corpului, femeile care zâmbeau au fost considerate mai plăcute decât cele care nu zâmbeau.
De asemenea, cercetătorii de la Stanford University și de la University of Duisburg-Essen au descoperit că studenții care au comunicat prin intermediul avatarelor, desene utilizate pe reţelele sociale, s-au simțit mai bine atunci când acestea aveau un zâmbet mare.
Mai mult, într-un alt studiu s-a constatat că dacă zâmbim atunci când întâlnim pe cineva, persoana respectivă îşi va aduce aminte mai uşor de noi.
9. Te comporți ca și cum nu îţi place de cineva
Atunci când credem că cineva ne place, avem tendința să simpatizăm la rândul nostru acea persoană.
Cercetătorii de la University of Waterloo şi de la University of Manitobaau au descoperit că atunci când credem că oamenii ne acceptă aşa cum suntem, vom fi mai atenţi cu ei şi astfel cresc şansele ca aceştia chiar să ajungă să ne placă cu adevărat.
Chiar dacă nu eşti sigur de ce simte persoana pe care o întâlneşti faţă de tine, acţionează ca și cum ai simpatiza persoana respectivă şi, cel mai probabil, la fel va acţiona şi aceasta.
10. Ai un nume greu de pronunțat
Într-un studiu din anul 2012, care a fost realizat de cercetătorii de la University of Melbourne, University of Leuven şi New York University, se arată că oamenii preferă persoanele având un nume de familie uşor de pronunţat decât persoanele cu un nume de familie dificil de pronunţat.
Într-un experiment din studiu, participanții au citit un articol inventat de ziar despre un bărbat care se pregătea să participe la viitoarele alegeri din consiliul local.
Pentru o parte dintre participanții la experiment, numele bărbatului din articol era relativ ușor de pronunțat (Lazaridis sau Paradowska), în timp ce pentru ceilalţi participanţi la experiment numele bărbatului era mai greu de pronunțat (Vougiouklakis sau Leszczynska).
Cercetătorii au constatat că participanții, care au citit despre bărbatul având numele mai simplu de pronunţat, consideră că acesta era un candidat potrivit pentru alegerile locale, în comparaţie cu participanții care au citit despre bărbatul cu numele de familie mai complicat.
11. Incluzi numele unor personalități și instituții importante în conversații
Poate fi tentant să menționezi un autor celebru pentru a-ți impresiona partenerul de conversație. Dar această tactică poate avea un efect contrar aşteptărilor tale.
În anul 2009 cercetătorii de la University of Zurich au publicat un document care sugerează că prin includerea numelui unor personalităţi sau a unor instituții importante în timpul conversațiilor vom fi percepuţi mai puţin competenţi şi mai puțin plăcuți.
Într-un studiu, studenții de la University of Zurich au comunicat cu „partenerii” lor prin e-mail (e-mailurile au fost generate de cercetători).
În unele e-mailuri, „partenerul” a menționat că Roger Federer a fost prietenul lui și că au lucrat împreună. În alte e-mailuri, „partenerul” a menționat doar că Federer a fost prieten cu el.
Într-un alt set de e-mailuri, „partenerul” a menționat că el sau ea a fost un fan al lui Federer, iar în alte e-mailuri „partenerul” nu a menționat deloc numele Federer.
Rezultatele au arătat că cu cât presupusa legătura dintre „partenerul” de conversaţie şi Federer a fost mai puternică, cu atât mai puţin plăcut a fost considerat „partenerul” de către participanţii la studiu.
Sursă: Science Alert