Companiile dobândesc succes învăţând din propriile experiențe din piață. Acest lucru vi-l poate spune orice expert în afaceri.

Cu toate acestea, un nou studiu asupra industriei aeronautice sugerează că principiul „învăţăm din ceea ce facem” poate fi supraevaluat. Acest studiu oferă o explicație alternativă pentru legătura puternică care există între experienţă şi performanţă.

Companiile de succes se angajează într-o „autoselecție abilă” a ceea ce fac, a spus Jaideep Anand, coautor al studiului şi profesor de strategie la Fisher College of Business din cadrul Ohio State University. Cu alte cuvinte, companiile încearcă să afle ce fac bine și, pur și simplu, repetă în viitor ceea ce consideră că le-a adus succes.

Calea spre succesCalea spre succes. Credit: Gualtiero Boffi | Dreamstime.com

„În unele cazuri, companiile nu învață atât de mult din ceea ce au făcut în trecut, ele alegând cu grijă să repete numai acele activități care s-au dovedit de succes în trecut și aşteptându-se ca acestea să devină şi mai de succes în viitor”, a declarat Anand.

Anand susține că dacă o firmă descoperă că are anumite capabilităţi, atunci aceasta va repeta activitățile legate de aceste capabilităţi, astfel încât să câştige experienţă şi să obţină performanțe superioare.

„Această practică nu este același lucru cu a învăța din experiență”, a declarat Anand.

Anand a efectuat studiul împreună cu Louis Mulotte de la Tilburg University din Olanda și Charlotte Ren de la University of Pennsylvania. Rezultatele lor au fost publicate online în Strategic Management Journal.

Anand a subliniat că el nu contestă importanța pe care o are învățarea din experiențele anterioare în toate activităţile companiilor, dar consideră că există situații în care învățarea din experiență, pur şi simplu, nu funcționează.

Mai exact, se pare că acest proces de învățare nu ajută în activitățile de dezvoltare ale companiilor, cum ar fi lansarea unor noi produse, extinderea internațională, alianțele și achizițiile, adică în cazul unor activități de afaceri care sunt rare, foarte diferite între ele și pentru care este dificil de evaluat cauza şi efectul.

Să analizăm, de exemplu, cazul lansării unor produse noi. În mod normal, companiile preferă să nu lanseze multe produse noi, lansările de produse sunt adeseori foarte diferite între ele şi de multe ori nu se cunoaşte motivul pentru care un anumit produs a avut succes sau s-a dovedit un eşec.

„În aceste condiţii, învăţarea din experiența anterioară poate fi neglijabilă”, a spus Anand.

„Aici intervine priceperea de a identifica calea spre succes. Dacă o companie a găsit formula succesului chiar de la început, atunci o poate păstra pentru a o repeta în viitor”.

Cercetătorii şi-au testat teoria analizând, în esență, toate proiectele de aeronave cu reacţie lansate de firmele din Asia, Europa, America de Sud și America de Nord între 1944 și 2000. În total, baza de date a inclus 189 avioane de vânătoare cu reacţie, 110 turbopropulsoare, 74 elicoptere și 64 avioane cu reacţie.

Datele au provenit de la Aerospace Systems Group Library, care a furnizat rapoarte individuale pentru fiecare aeronavă comercializată după cel de-al doilea război mondial.

Utilizând analiza statistică, cercetătorii au ajuns la concluzia că firmele şi-au asigurat succesul construind aeronave noi în același mod care le-a oferit succes în primă fază.

„Companiile au repetat cele mai de succes activități din trecut și s-au bazat pe faptul că acestea vor deveni şi mai de succes în viitor”, a declarat Anand.

Există aici o serie de învăţăminte utile pentru manageri, a declarat Anand. Nu generalizaţi pe baza succesului dobândit în urma unor activități care apar rar (cum ar fi introducerea unor produse noi), sunt foarte diferite între ele și pentru care cauza succesului nu poate fi stabilită ușor.

„Acestea sunt activități foarte complexe și nu este ușor să învățăm de pe urma lor”, a spus el.

„Este periculos să ne bazăm pe experienţa trecutului în aceste situații particulare. Aceasta nu este atât de des încununată de succes pe cât aţi crede”, a spus Anand.

Surse: Ohio State University, Sciencenewsline