Probabil ați aflat care este indicele UV din prognoza meteo a zilei și știți că acesta indică când trebuie să ne ferim de soare și când să utilizăm creme de protecție solară.
Indicele UV ne spune cât de multă radiație ultravioletă există la nivelul solului într-o anumită zi și care este potențialul acesteia de a ne afecta pielea.
Radiația ultravioletă (UV) este o componentă a radiaţiei solare care poate provoca bronzare și arsuri solare pe termen scurt. Pe termen lung, expunerea prea mare la UV poate provoca cataractă și cancer de piele.
În 2002, Organizația Mondială a Sănătății a conceput indicele UV într-un efort de a-i face pe oamenii din întreaga lume mai conștienți de riscurile la care sunt expuşi în faţa radiaţiei solare.
Indicele UV cuprinde mai mulți factori într-un singur număr şi ne oferă o idee despre cât de atenţi trebuie să fim la soare. O valoare de 1 sau 2 este scăzută, 3-5 este moderată, 6 sau 7 este mare, 8-10 este foarte mare, iar 11 și mai mult este extremă.
Radiaţia solară reprezintă un spectru larg de lungimi de undă diferite, iar fiecare lungime de undă poate avea un efect ușor diferit asupra pielii umane.
O parte importantă a spectrului este radiația ultravioletă sau UV: radiaţia cu lungimi de undă prea scurte pentru ca ochii noștri să le vadă, de la aproximativ 400 de nanometri la 10 nanometri.
Radiația ultravioletă. Credit: Shutterstock
Există două tipuri importante de radiații UV: UV-A, cu lungimi de undă intre 400-315 nanometri și UV-B cu lungimi de undă intre 315-280 nanometri. Există şi o radiaţie ultravioletă cu lungimi de undă mai scurte, numită UV-C, dar care este blocată în principal de atmosferă, așa că nu trebuie să ne îngrijorăm de ea.
UV-A și UV-B provoacă deteriorarea pielii, îmbătrânire și cancer de piele. UV-B este mai periculoasă, fiind cauza majoră a arsurilor solare, a cataractei și a cancerului de piele.
Indicele UV ţine cont de cât de multă radiație UV de diferite lungimi de undă se află în mediul înconjurător și de modul în care fiecare dintre aceste lungimi de undă ne afectează pielea.
ARPANSA are o rețea de senzori în jurul Australiei care măsoară radiaţia solară pentru diferite lungimi de undă în vederea determinării indicelui UV, informațiile fiind disponibile online în timp real.
Datele în timp real arată cum crește și scade indicele UV pe parcursul zilei. Credit: ARPANSA
Aceste date sunt combinate cu alte informații despre locație, acoperirea norilor și condițiile atmosferice pentru a obţine hărți și prognoze ale indicelui UV pentru întreaga țară.
Indicele UV anunţat este, de obicei, maximul zilnic.
Cât de mult creşte indicele UV depinde de mulți factori, inclusiv locația dumneavoastră, perioada anului, cantitatea de nori, ozonul și poluarea din atmosferă.
Tendinţa este ca indicele UV să fie mai mare mai aproape de Ecuator și la altitudini mari, deoarece acolo radiaţia soarelui trece prin mai puțin aer înainte de a ajunge la sol.
Radiaţia solară este resimţită de obicei deosebit de dură în Australia, în comparație cu alte regiuni din America de Nord sau Europa. De exemplu, indicele UV maxim poate fi între 6 și 8 în Marea Britanie în timpul verii. În schimb, în Australia poate varia de la 10 la 14 în timpul verii.
Există mai multe motive. Unul este că orașele din Australia sunt mai aproape de Ecuator decât orașele din Europa și America de Nord.
Un alt motiv este că Pământul este foarte puțin mai aproape de Soare în vara emisferei sudice decât în vara emisferei nordice, ceea ce înseamnă că radiaţia soarelui este cu câteva procente mai intensă în emisfera sudică.
Un al treilea motiv este ”gaura” din stratul de ozon. Stratul de ozon din atmosfera superioară, care absoarbe o parte din UV-B, este mai subțire spre Polul Sud. Acest lucru a fost cauzat de utilizarea unor substanțe chimice numite clorofluorocarburi sau CFC, care au fost interzise printr-un acord internațional în 1987.
Și, în sfârșit, aerul din Australia conţine, în general, mai puțin fum, praf și alte particule mici poluante decât aerul din multe locuri din emisfera nordică. Deşi acest lucru face aerul mai plăcut de respirat, poluarea absoarbe sau blochează unele radiații UV.
Știm că nivelul radiaţiei UV a crescut în ultimele decenii.
În Australia, un studiu din 2011 a constatat că indicele UV mediu a crescut cu 2-6% între anii 1970 și perioada 1990-2009, din cauza diminuării stratului de ozon. Un studiu NASA a găsit rezultate similare pentru perioada 1979-2008.
Este mai greu de spus ce se va întâmpla în viitor, deoarece există mai mulți factori incerţi.
Ne așteptăm ca stratul de ozon să se refacă lent, ceea ce, probabil, va reduce nivelul UV.
Ne așteptăm, de asemenea, la o reducere a utilizării combustibililor fosili, ceea ce înseamnă mai puțină poluare a aerului și niveluri UV mai ridicate. Pe de altă parte, este posibil să avem și mai multe incendii din cauza schimbărilor climatice
De asemenea, este posibil ca norii să se comporte diferit din cauza schimbărilor climatice, dar nu știm exact cum.
Cercetătorii din Japonia au descoperit că micşorarea straturilor de nori și reducerea numărului particulelor minuscule din aer vor avea un impact mai mare decât recuperarea stratului de ozon, ceea ce înseamnă că nivelul radiaţiei UV este probabil să crească în general.
Nivelul radiaţiei UV din viitor depinde de ceea ce se întâmplă cu stratul de ozon, acoperirea norilor și poluarea atmosferică.
Indiferent de tendințele pe termen lung, nivelurile zilnice ale radiaţiei UV vor fi măsurate în continuare, iar publicul va fi informat despre orele când este important să ne protejăm de radiaţia solară.
În consecinţă, urmăriți prognozele meteo și amintiți-vă să vă protejaţi împotriva radiaţiei UV folosind creme de protecție solară, ochelari de soare, o pălărie cu boruri largi și să rămâneți la umbră atunci când indicele UV este mai mare de 3.
Traducere după What is the UV index? An expert explains what it means and how it’s calculated
Comentariu Facebook