Nici măcar timpul nu a scăpat neafectat în anul 2020.
Cele mai scurte 28 de zile, înregistrate din 1960, au avut loc în anul 2020, Pământul completându-și mişcarea de rotaţie în jurul axei sale cu câteva milisecunde mai repede decât în medie.
Această constatare nu este deosebit de alarmantă, deoarece rotația planetei variază ușor tot timpul, fiind influenţată de variații ale presiunii atmosferice, vânturi, curenți oceanici și mișcarea nucleului planetar.
Variaţia vitezei de rotaţie a Pământului implică o reajustare a cronometrelor internaționale, care folosesc ceasuri atomice ultraprecise pentru a măsura ora universală coordonată UTC (Coordinated Universal Time), faţă de care sunt reglate ceasurile.
Atunci când ziua astronomică, stabilită prin timpul necesar Pământului pentru a face o rotație completă în jurul axei sale, se abate de la UTC cu mai mult de 0,4 secunde, UTC necesită o ajustare.
Credit: emarto/iStock/Getty Images Plus
Până în prezent aceste ajustări au constat în adăugarea unei secunde la sfârșitul lunii iunie sau decembrie, pentru corelarea timpului astronomic cu UTC.
Toate aceste secunde au fost adăugate în conformitate cu tendința generală de încetinire a rotației Pământului, aşa cum a rezultat din măsurătorile exacte efectuate prin satelit încă de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.
Din anul 1972, oamenii de știință au adăugat secunde suplimentare la fiecare un an și jumătate, în medie, în conformitate cu Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST-National Institute of Standards and Technology), SUA.
Ultima adăugare a avut loc în anul 2016, atunci când în ajunul Anului Nou la ora 23, 59 de minute și 59 de secunde s-a adăugat o secundă suplimentară.
Cu toate acestea, ca urmare a creşterii vitezei de rotaţie a Pământului, înregistrată recent, oamenii de știință vorbesc, pentru prima dată, de posibilitatea ca o secundă să fie scăzută.
Aceasta pentru că durata medie a unei zile este de 86.400 de secunde, dar o zi astronomică în 2021 va fi cu 0,05 milisecunde mai scurtă, în medie. De-a lungul anului, va rezulta astfel un decalaj de 19 milisecunde faţă de timpul atomic.
„Este foarte posibil să fim nevoiţi să scădem o secundă în cazul în care viteza de rotație a Pământului crește în continuare, dar momentan nu putem spune dacă acest lucru se va întâmpla”, a declarat fizicianul Peter Whibberley de la Laboratorul Național de Fizică din Marea Britanie pentru The Telegraph.
Anul 2020 a fost deja mai scurt decât de obicei, astronomic vorbind. Potrivit Time and Date, Pământul a doborât recordul anterior pentru cea mai scurtă zi astronomică, stabilit în anul 2005, de 28 de ori.
În cea mai scurtă zi din acel an, 5 iulie, Pământul a completat o rotație cu 1,0516 milisecunde mai repede de 86.400 secunde. Cea mai scurtă zi din anul 2020 a fost 19 iulie, atunci când planeta a încheiat o rotaţie completă cu 1,4602 milisecunde mai repede de 86.400 secunde.
Potrivit NIST, adăugarea unor secunde are argumente pro și contra. Aceste secunde suplimentare sunt utile pentru a ne asigura că observațiile astronomice sunt sincronizate cu ora ceasului, dar ele pot fi o provocare pentru unele aplicații de înregistrare a datelor și infrastructura de telecomunicații.
Unii oameni de știință de la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor au sugerat să lăsăm decalajul dintre timpul astronomic și cel atomic să se mărească până când este nevoie de adăugarea/scăderea unei ore, ceea ce ar reduce la minimum perturbarea telecomunicațiilor. Între timp astronomii ar trebui să-şi facă propriile ajustări.
Serviciul IERS (International Earth Rotation and Reference Systems Service) din Paris, Franța, este responsabil cu stabilirea necesitaţii adăugării sau scăderii unei secunde.
În prezent, IERS nu are programate secunde de adăugat, în conformitate cu serviciul centrului de orientare a Pământului Earth Orientation Center.
Traducere după Earth is whipping around quicker than it has in a half-century
Comentariu Facebook