Laureaţii Premiului Nobel 2025

Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel pentru Medicină 2025

Premiul Nobel pentru Medicină din 2025 a fost câștigat de oamenii de știință Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru „descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică”, conform anunțului dat de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul din acest an „se referă la modul în care ne menținem sistemul imunitar sub control, astfel încât să putem lupta împotriva tuturor microbilor imaginabili și să evităm în același timp bolile autoimune”, a declarat Marie Wahren-Herlenius, profesoară de reumatologie la Institutul Karolinska.

„Puternicul sistem imunitar al organismului trebuie reglat, altfel riscă să atace propriile noastre organe”, după cum a subliniat Adunarea Nobel. Astfel, laureații au „identificat gardienii sistemului imunitar, celulele T reglatoare, care împiedică celulele imune să atace propriul nostru corp”.

Astfel, descoperirile făcute de Mary E. Brunkow, născută în 1961, de Fred Ramsdell, în vârstă de 64 de ani, și de Shimon Sakaguchi, în vârstă de 74 de ani, „au pus bazele unui nou domeniu de cercetare și au stimulat dezvoltarea de noi tratamente, de exemplu pentru cancer și boli autoimune”, a declarat într-un comunicat comisia de acordare a premiului.

Mary E. Brunkow și Fred Ramsdell sunt din Statele Unite, iar Shimon Sakaguchi este din Japonia.

Lucrările celor trei cercetători au dezvăluit mecanismele prin care sistemul imunitar este controlat pentru a evita bolile autoimune.

Aceste descoperiri au deschis calea pentru noi tratamente împotriva cancerului, bolilor autoimune și au îmbunătățit perspectivele pentru transplanturi mai eficiente.

Premiul Nobel pentru Fizică 2025

Cercetătorii John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2025, conform unui anunț făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru realizările științifice în domeniul tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric.

„Premiul Nobel pentru fizică din acest an a oferit oportunități pentru dezvoltarea următoarei generații de tehnologie cuantică, inclusiv criptografia cuantică, computerele cuantice și senzorii cuantici”, a declarat instituția care acordă premiul într-un comunicat citat de Reuters.

Toți cei trei câștigători lucrează în Statele Unite.

John Clarke s-a născut în Marea Britanie în 1942 și predă la Universitatea Berkeley, California. Michel H. Devoret s-a născut în 1953 în Franța și predă la Universitatea Yale și Universitatea din Santa Barbara, California. Cercetătorul american John M. Martinis s-a născut în 1958 și predă, de asemenea, la Universitatea din Santa Barbara, California.

„O întrebare importantă în fizică se referă la dimensiunea maximă a unui sistem care poate demonstra efectele mecanicii cuantice. Laureații Premiului Nobel din acest an au realizat experimente cu un circuit electric în care au demonstrat atât tunelarea cuantică, cât și nivelurile de energie cuantificate într-un sistem suficient de mare încât să poată fi ținut în mână”, se arată în comunicatul Academiei Regale Suedeze de Științe.

„Mecanica cuantică permite unei particule să treacă direct printr-o barieră de potential, folosind un proces numit tunelare cuantică. De îndată ce sunt implicate un număr mare de particule, efectele mecanicii cuantice devin de obicei nesemnificative. Experimentele laureaților au demonstrat că proprietățile mecanicii cuantice pot fi concretizate la scară macroscopică”, se precizează în comunicat.

„Este minunat să putem celebra modul în care mecanica cuantică veche de un secol oferă, în mod continuu, noi surprize. Este, de asemenea, extrem de util, deoarece mecanica cuantică stă la baza întregii tehnologii digitale”, a declarat Olle Eriksson, președintele Comitetului Nobel pentru Fizică, citat în comunicat.

Impactul descoperirilor

Rezultatele acestor cercetări nu sunt doar teoretice. Potrivit Academiei Regale Suedeze de Științe, laureații premiului Nobel pentru Fizică de anul acesta au deschis drumul către o nouă generație de tehnologii cum ar fi:

Calculatoarele cuantice, mult mai rapide decât cele actuale.
Criptografia cuantică, care ar putea face comunicațiile complet sigure.
Senzorii cuantici, folosiți pentru măsurători extrem de precise.
Așa cum tranzistorii au făcut posibile computerele moderne, aceste descoperiri pot sta la baza tehnologiilor viitorului, mai arată comunicatul Comitetului Nobel.

Premiul Nobel pentru Chimie 2025

Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost atribuit cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, conform unui anunț făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru „dezvoltarea de structuri metalo-organice”, fiind creatorii unei „noi forme de arhitectură moleculară”, după cum a anunțat miercuri comisia de atribuire a premiului.

„Prin dezvoltarea cadrelor metalo-organice, laureații au oferit chimiștilor noi oportunități pentru rezolvarea unor provocări cu care ne confruntăm”, potrivit unui comunicat al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Chimistul japonez Susumu Kitagawa își desfășoară activitatea la Universitatea din Kyoto, Richard Robson lucrează la Universitatea din Melbourne, Australia, iar Omar M. Yaghi predă la catedra de chimie a Universității Berkeley din California, SUA.

„Laureații Premiului Nobel pentru Chimie din 2025 au creat construcții moleculare cu spații mari prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Aceste construcții, numite cadre metalo-organice, pot fi utilizate pentru a colecta apă din aerul deșertului, pentru a capta dioxidul de carbon, pentru a stoca gaze toxice sau pentru a cataliza reacții chimice”, potrivit comunicatului.

„În construcțiile lor, ionii de metal funcționează ca niște pietre de temelie care sunt legate între ele de molecule organice lungi (pe bază de carbon). Împreună, ionii de metal și moleculele se organizează pentru a forma cristale care conțin cavități mari. Aceste materiale poroase sunt numite cadre metalo-organice (MOF).

Prin varierea elementelor constitutive utilizate în cadrul MOF, chimiștii le pot proiecta pentru a capta și stoca substanțe specifice. MOF-urile pot, de asemenea, iniția reacții chimice sau să conducă electricitatea”, se arată în comunicat.

Aceste structuri metalo-organice „au un potențial enorm, oferind oportunități neprevăzute anterior pentru materiale personalizate cu funcții noi”, a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, citat în comunicat.

Ponind de la descoperirile laureaților Nobel, chimiștii au creat mai departe zeci de mii de asemenea structuri care promit soluții pentru probleme majore:

Recoltarea apei din deșert – un material din această categorie captează vapori de apă noaptea și eliberează apă potabilă la încălzirea solară.

Captarea dioxidului de carbon – unele materiale din această clasă pot absorbi dioxidul de carbon din fabrici – un alt material poate stoca hidrogen la presiune normală, caracteristica foarte utilă în producția de vehicule ecologice.

Purificarea apei – materiale din această categorie grăbesc descompunerea antibioticelor sau a uleiului brut din ape poluate.

Prelungirea duratei de prospețime a fructelor, prin captarea etilenei.

Companiile investesc acum în producția pe scară largă a MOF-urilor, transformând aceste materiale în soluții comerciale.

Cercetătorii cred că MOF-urile ar putea deveni materialul secolului XXI, oferind beneficii uriașe umanității, așa cum stipulează testamentul lui Alfred Nobel.

Premiul Nobel pentru Literatură 2025

Academia Suedeză a anunțat la Stockholm că i-a decernat Premiul Nobel pentru literatură din 2025 scriitorului și scenaristului maghiar László Krasznahorkai pentru „opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.

László Krasznahorkai este cunoscut pentru romanele sale sofisticate, adesea etichetate ca postmoderne, cu teme distopice și melancolice.

Mai multe dintre operele sale, inclusiv romanele „Satantango” și „Melancolia rezistenței”, au fost adaptate în filme de lung-metraj de regizorul Béla Tarr.

Krasznahorkai s-a născut în Ungaria în 1954, la Gyula, aproape de granița cu România.

În prezentarea motivelor pentru care i s-a acordat premiul, Academia Suedeză a evidențiat rădăcinile central-europene ale scrierilor lui Krasznahorkai, amintind de Franz Kafka, ca și măiestria cu care a descris peisajul dezolant al Ungariei post-comuniste.

Este subliniată și importanța conflictului dintre „violența socială” și „ordine” în opera autorului maghiar, inclusiv în scrierile sale care au ca fundal Germania contemporană.

Academia Suedeză a subliniat de asemenea „vitalitatea lingvistică” a lui Krasznahorkai, ca și „marea frumusețe lirică” a scrierilor sale.

Juriul a subliniat, de asemenea, cuprinderea globală a lumii sale epice, mai ales după călătorii în Extremul Orient făcute în anii 2000.

Premiul Nobel pentru Pace 2025

Comitetul Norvegian pentru Nobel a acordat doamnei Maria Corina Machado, o figură emblematică a luptei pentru democrație în Venezuela, Premiul Nobel pentru Pace din 2025.

Această distincție recunoaște eforturile sale de a promova drepturile democratice și de a facilita o tranziție pașnică de la dictatură la democrație într-o țară afectată de o profundă criză umanitară și economică.

Corina Machado a devenit un simbol al curajului civic în America Latină. În Venezuela, ea a unit o opoziție politică fragmentată în jurul idealului de alegeri libere și guvernare reprezentativă.

Venezuela, odată o țară prosperă, a alunecat într-un regim autoritar brutal, marcat de sărăcie extremă, represiune violentă și exodul a aproape 8 milioane de cetățeni, notează Comitetul Nobel într-un comunicat. Regimul de la Caracas a suprimat opoziția prin manipularea alegerilor, persecuții judiciare și încarcerări.

„Doamna Machado a fost o figură esențială și unificatoare într-o opoziție politică ce fusese cândva profund divizată, o opoziție care a găsit un teren comun în cererea pentru alegeri libere și un guvern reprezentativ”, subliniază Comitetul Nobel.

„Maria Corina Machado a arătat că instrumentele democrației sunt și instrumentele păcii”, se arată în comunicatul.

În ciuda interdicției de a candida la alegerile prezidențiale din 2024, ea a susținut un alt candidat al opoziției, Edmundo Gonzalez Urrutia, mobilizând sute de mii de voluntari pentru a monitoriza procesul electoral. Acești observatori au documentat rezultatele reale, demonstrând victoria clară a opoziției, în pofida tentativei regimului de a falsifica scrutinul.

Într-un context global în care democrația este în declin, cu regimuri autoritare care încalcă normele și recurg la violență, Machado a rămas în țară, unde trăiește în clandestinitate din cauza amenințărilor la adresa vieții sale.

Premiul Nobel pentru Economie 2025

Câștigătorii Premiului Sveriges Riksbank în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel pentru anul 2025, în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), a fost acordat lui Joel Mokyr (jumătate) și, în mod comun, lui Philippe Aghion și Peter Howitt (cealaltă jumătate).

Laureații au fost recunoscuți pentru contribuțiile lor esențiale la explicarea modului în care inovația impulsionează creșterea economică susținută.

Potrivit comunicatului de presă al Academiei Regale Suedeze de Științe, premiul subliniază rolul tehnologiei și al inovației în transformarea societăților moderne.

„Pentru prima dată în istorie, în ultimele două secole, lumea a văzut o creștere economică susținută. Aceasta a ridicat un număr vast de oameni din sărăcie și a pus bazele prosperității noastre”, se arată în document.

Laureații explică cum inovația oferă impulsul pentru progres continuu, înlocuind produsele și metodele vechi cu cele noi într-un ciclu nesfârșit.

Joel Mokyr, profesor la Universitatea Northwestern din Evanston, Illinois, SUA, a fost premiat „pentru că a identificat condițiile prealabile pentru creșterea susținută prin progres tehnologic”.

Mokyr a demonstrat că, pentru ca inovațiile să se succeadă într-un proces auto-generat, nu este suficient să știm că ceva funcționează – e nevoie să își înțelegem motivul funcționării.

Aceste explicații lipseau adesea înainte de Revoluția Industrială, ceea ce făcea dificilă dezvoltarea pe baza descoperirilor noi. De asemenea, el a subliniat importanța unei societăți deschise la idei noi și la schimbare.

La rândul lor, Philippe Aghion, profesor la Collège de France și INSEAD din Paris, Franța / London School of Economics and Political Science din Marea Britanie, și Peter Howitt, profesor la Universitatea Brown din Providence, Rhode Island, SUA, au primit premiul comun „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”.

Într-un articol din 1992, ei au construit un model matematic care descrie „distrugerea creativă”.

Acesta arată că atunci când un produs nou și mai bun intră pe piață, companiile care vând produsele vechi pierd teren. Inovația este creativă, deoarece reprezintă ceva nou, dar și distructivă, deoarece compania cu tehnologia depășită este pusă în pericol.

Laureații arată cum noua tehnologie poate impulsiona creșterea susținută.

„Tehnologia avansează rapid și ne afectează pe toți, cu produse și metode de producție noi înlocuind pe cele vechi într-un ciclu nesfârșit. Aceasta este baza pentru creșterea economică susținută, care duce la un standard de viață mai bun, sănătate și calitate a vieții pentru oamenii din întreaga lume”, arată comunicatul.

John Hassler, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice, a declarat că „Munca laureaților arată că creșterea economică nu poate fi considerată de la sine înțeleasă. Trebuie să susținem mecanismele care stau la baza distrugerii creative, astfel încât să nu cădem înapoi în stagnare”.

Acest avertisment subliniază că, fără a gestiona conflictele generate de inovație, societățile riscă să revină la perioade de stagnare economică.

 

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.