Laureaţii Premiului Nobel 2023

Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel. Credit: Wikipedia

Premiul Nobel pentru Medicină 2023

Premiul Nobel pentru Medicină 2023 a fost câștigat de Katalin Kariko şi Drew Weissman, potrivit site-ului nobelprize.org.

Katalin Kariko (Ungaria) şi Drew Weissman (SUA) au fost recompensaţi pentru „descoperirile lor privind modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 „, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Descoperirile făcute de cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2023 au avut o importanţă crucială pentru dezvoltarea unor vaccinuri eficiente cu ARN mesager împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care s-a declanşat la începutul anului 2020, potrivit comunicatului de presă publicat de Comitetul Nobel.

Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat fundamental înţelegerea noastră despre felul în care ARN-ul mesager interacţionează cu sistemul imunitar, laureaţii din acest an au contribuit la dezvoltarea într-un ritm fără precedent a unor vaccinuri în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări pentru sănătatea umană din timpurile moderne.

Atunci când virusul SARS-CoV-2 a apărut la sfârşitul anului 2019 şi s-a răspândit cu rapiditate în toate zonele lumii, puţini credeau că vaccinuri eficiente puteau fi dezvoltate în timp util pentru a ajuta la reducerea poverii tot mai mari pe care această boală o avea asupra sănătăţii globale. Cu toate acestea, mai multe vaccinuri au fost autorizate într-un timp record, iar primele două seruri care au fost aprobate şi care s-au dovedit a fi şi cele mai eficiente au fost produse pe baza noii tehnologii ARN mesager.

Conceptul utilizării ARN-ului mesager în vaccinare şi în furnizarea unor proteine terapeutice a fost propus pentru prima dată în urmă cu peste 30 de ani, însă mai multe obstacole trebuiau să fie depăşite pentru a-l transforma într-o realitate clinică. Primele experimente au demonstrat că transcrierea în vitro a ARN-ului mesager stimulează reacţii inflamatorii nedorite şi o producţie ineficientă de proteine în celule şi ţesuturi.

Un punct de cotitură a constat în descoperirea făcută de Katalin Karko şi Drew Weissman, care au demonstrat că ARN-ul produs cu baze modificate eludează recunoaşterea imunitară înnăscută şi îmbunătăţeşte expresia proteinelor. Aceste descoperiri, în combinaţie cu dezvoltarea unor sisteme eficiente pentru furnizarea de ARN mesager în vitro, stabilizarea antigenului Spike al SARS-CoV-2 şi investiţiile fără egal făcute de industria farmaceutică şi de guverne, au dus la autorizarea a două vaccinuri cu ARN mesager şi cu o rată mare de succes împotriva COVID-19 la sfârşitul anului 2020.

Descoperirea făcută de Katalin Kariko şi Drew Weissman a avut o importanţă critică pentru ca platformă de vaccinuri cu ARN mesager să devină adecvată pentru utilizare clinică într-un moment în care exista cea mai mare nevoie posibilă pentru aşa ceva, făcând din ea o contribuţie extraordinară la dezvoltarea medicinei şi deschizând calea către viitoare aplicaţii ale tehnologiei cu ARN mesager.

Katalin Kariko s-a născut în 1955 în oraşul Szolnok din Ungaria. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Szeged în 1982 şi a făcut studii post-doctorale la Academia Ungară de Ştiinţe din Szeged până în 1985. A coordonat apoi cercetări post-doctorale în Statele Unite, la Temple University din Philadelphia şi University of Health Science din Bethesda. În 1989, a devenit profesor-asistent la Universitatea Philadelphia, unde a rămas până în 2013. Apoi, a fost numită în funcţiile de vicepreşedinte şi vicepreşedinte-senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesoară la Universitatea din Szeged şi profesor-asistent la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania.

Drew Weissman s-a născut în 1959 în oraşul Lexington din statul american Massachusetts. A obţinut diploma de doctor la Universitatea Boston în 1987. Şi-a făcut pregătirea în studii clinice la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Harvard şi a realizat cercetări post-doctorale la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. În 1997, Drew Weissman a înfiinţat un grup de cercetare la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania. El este profesor în cercetări asupra vaccinurilor şi directorul Penn Institute for RNA Innovations.

Premiul Nobel pentru Fizică 2023

Cercetătorii Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2023, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, informează site-ul nobelprize.org.

Cei trei cercetători au fost premiaţi pentru „metode experimentale care generează impulsuri luminoase cu o durată de ordinul attosecundelor pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Experimentele celor trei laureaţi au oferit omenirii noi instrumente pentru a explora universul electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor. Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au demonstrat valabilitatea unei metode pentru a crea impulsuri luminoase de durată foarte mică, care pot fi utilizate pentru a măsura procesul rapid prin care electronii se deplasează sau îşi modifică energia.

Evenimentele cu desfăşurare rapidă par că decurg unele din altele atunci când sunt percepute de oameni, la fel ca atunci când un film format din imagini statice este perceput ca o mişcare continuă. Dacă vrem să cercetăm evenimentele cu adevărat scurte ca durată, atunci avem nevoie de o tehnologie specială. În lumea electronilor, schimbările se produc în câteva zecimi de attosecundă. O attosecundă (0,000000000000000001 s) este atât de scurtă, încât într-o singură secundă există mai multe attosecunde decât numărul total al secundelor care au trecut de la naşterea Universului.

Experimentele realizate de cei trei laureaţi au produs impulsuri luminoase cu o durată atât de mică încât au fost măsurate în attosecunde, demonstrând astfel că acele impulsuri pot fi folosite pentru a furniza imagini ale proceselor ce au loc în interiorul atomilor şi moleculelor.

În 1987, Anne L’Huillier a descoperit că mai multe nuanţe de lumină au apărut atunci când a trimis un laser luminos în infraroşu printr-un gaz nobil. Ele sunt cauzate de interacţiunea laserului cu atomii din gaz şi oferă unora dintre electroni o energie suplimentară care este emisă, apoi, sub formă de lumină. Anne L’Huillier a continuat să exploreze acest fenomen, punând bazele unor descoperiri ulterioare.

În 2011, Pierre Agostini a reuşit să producă şi să investigheze o serie de impulsuri luminoase consecutive, în cadrul căreia fiecare impuls dura doar 250 de attosecunde. În acelaşi timp, Ferenc Krausz lucra la un alt tip de experiment, care a făcut posibilă izolarea unui singur impuls luminos ce a durat 650 de attosecunde.

Contribuţiile celor trei laureaţi Nobel din 2023 au permis cercetarea unor procese care sunt atât de rapide, încât erau imposibil de urmărit până atunci.

„Acum putem să deschidem uşa care ne separă de lumea electronilor. Fizica attosecundelor ne oferă posibilitatea de a înţelege mecanismele care sunt guvernate de electroni. Următorul pas va fi acela de a-i utiliza”, a declarat Eva Olsson, preşedinta Comitetului Nobel pentru Fizică.

Există mai multe aplicaţii potenţiale în domenii diferite. În electronică, de exemplu, este important să se înţeleagă şi să se controleze felul în care electronii se comportă într-un material. Impulsurile care durează câteva attosecunde pot fi utilizate, de asemenea, pentru identificarea unor molecule diferite, inclusiv în diagnosticarea medicală.

Pierre Agostini este un cercetător franco-american care şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Aix-Marseille din Franţa. El este în prezent profesor la Ohio State University din oraşul american Columbus.

Ferenc Krausz, cercetător cu cetăţenie austriacă şi ungară, s-a născut în 1962 în oraşul Mor din Ungaria. A obţinut diploma de doctorat la Universitatea de Tehnologie din Viena în 1991, fiind în prezent directorul Institutului Max Planck pentru Optică Cuantică din oraşul german Garching şi profesor la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen.

Franţuzoaica Anne L’Huillier, născută în 1958 la Paris, a obţinut doctoratul în 1986 la Universitatea Pierre şi Marie Curie din Paris. Ea este în prezent profesoară la Universitatea Lund din Suedia.

Premiul Nobel pentru Chimie 2023

Cercetătorii Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2023, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, relatează nobelprize.org.

Laureaţii din acest an au fost premiaţi pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice (quantum dots)”, particule care iluminează monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor şi sunt folosite de medici pentru cartografierea tumorilor, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Orice persoană care studiază chimia învaţă că proprietăţile elementelor sunt guvernate de numărul lor de electroni. Totuşi, atunci când materia este studiată la scară nano se constată apariţia unor fenomene cuantice care sunt guvernate de mărimea materiei.

„Punctele cuantice au multe proprietăţi fascinante şi neobişnuite. Şi mai important, ele au culori diferite în funcţie de mărimea lor”, a precizat Johan Aqvist, preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.

Fizicienii ştiau de multă vreme că, în teorie, efectele cuantice dependente de mărime ar putea să apară în nanoparticule, dar la acea vreme le era aproape imposibil să lucreze la scară nanometrică. De aceea, puţini oameni credeau că aceste cunoştinţe ar putea avea utilizări practice.

Cu toate acestea, la începutul anilor 1980, Alexei Ekimov a creat cu succes efecte cuantice dependente de mărime în sticlă colorată. Culoarea era dată de nanoparticule de clorură de cupru, iar Ekimov a demonstrat că mărimea particulelor influenţează culoarea sticlei prin intermediul efectelor cuantice.

Câţiva ani mai târziu, Louis Brus a fost primul om de ştiinţă din lume care a dovedit existenţa efectelor cuantice determinate de mărime în particule care pluteau liber într-un lichid.

În 1993, Moungi Bawendi a revoluţionat producţia chimică a punctelor cuantice, obţinând particule aproape perfecte. Acea calitate înaltă era necesară pentru că ele să fie utilizate în diverse aplicaţii.

Punctele cuantice iluminează în prezent monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor bazate pe tehnologia QLED. Ele nuanţează, de asemenea, lumina unor tipuri de becuri LED, iar biochimiştii şi medicii le folosesc pentru a cartografia ţesuturi biologice.

Din aceste motive, punctele cuantice aduc beneficii importante pentru omenire. Oamenii de ştiinţă cred că ele ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor produse electronice flexibile, microsenzori, celule solare mai subţiri şi comunicarea cuantică criptată. Aşadar potenţialul acestor particule minuscule abia a început să fie explorat.

Moungi G. Bawendi, născut în 1961 la Paris, şi-a obţinut doctoratul în 1988 la Universitatea Chicago din Statele Unite. În prezent, el este profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Louis E. Brus s-a născut în 1943 în oraşul Cleveland din statul american Ohio. După doctoratul obţinut în 1969 la Universitatea Columbia din New York, a devenit profesor la aceeaşi prestigioasă universitate americană.

Alexei I. Ekimov, născut în 1945 în fosta U.R.S.S., a obţinut doctoratul în 1974 la Institutul Fizico-Tehnic Ioffe din Sankt Petersburg. El a fost cercetător principal la Nanocrystal Tehnology Inc. din New York.

Premiul Nobel pentru Literatură 2023

Scriitorul norvegian Jon Fosse a fost recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2023 „pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite”, conform nobelprize.org.

Câştigarea premiului Nobel pentru literatură este atât „copleşitoare”, cât şi „înfricoşătoare”, a declarat pentru Reuters dramaturgul şi romancierul norvegian Jon Fosse în urma anunţului făcut de secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm şi de Anders Olsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Literatură.

„Sunt copleşit şi întrucâtva înfricoşat. Văd asta ca pe un premiu acordat literaturii care în primul rând îşi propune să fie literatură, fără alte considerente”, a spus Fosse care este, de asemenea, poet.

În vârstă de 64 de ani, Fosse scrie în cea mai puţin comună dintre cele două forme oficiale ale limbii norvegiene, nynorsk. El a declarat că premiul Nobel pentru literatură care i-a fost atribuit reprezintă o recunoaştere a acestei limbi şi a mişcării ce o promovează.

Cunoscută drept „noua norvegiană” şi utilizată de doar aproximativ 10% din populaţia ţării, această formă a limbii norvegiene folosită de Fosse a fost dezvoltată în secolul al XIX-lea, având la bază dialectele rurale, ceea ce a făcut ca aceasta să devină o alternativă la utilizarea danezei dominantă după alianţa prin care Norvegia şi Danemarca au devenit o singură ţară timp de 400 de ani.

Când Jon Fosse a aflat vestea, „se afla la volan, în mediul rural, îndreptându-se către fiordul de la nord de Bergen, în Norvegia”, a spus secretarul permanent al Academiei Suedeze, Mats Malm, citat de AFP.

„Am fost surprins când au sunat, dar în acelaşi timp nu prea mult”, a declarat scriitorul în vârstă de 64 de ani pentru postul public norvegian NRK. „În ultimii zece ani, m-am pregătit cu precauţie pentru faptul că s-ar putea întâmpla acest lucru. Dar, credeţi-mă, nu mă aşteptam să iau premiul azi, chiar dacă exista o şansă”, a spus el la telefon.

Pe lângă peste 20 de piese de teatru, prolificul scriitor a publicat, de-a lungul a patru decenii, romane, eseuri, culegeri de poezii şi cărţi pentru copii.

Potrivit editorului său, opera lui Fosse a fost tradusă în peste 40 de limbi şi peste o mie de producţii au fost realizate pe baza pieselor sale.

„Cărţile mele nu sunt citite pentru intrigă”, a declarat el pentru Financial Times în 2018, relatează AFP.

„Eu nu scriu despre personaje în sensul tradiţional al cuvântului. Scriu despre umanitate”, a mai spus autorul într-un interviu acordat ziarului francez Le Monde, în 2003.

„Elementele sociologice sunt prezente: şomajul, singurătatea, familiile destrămate, însă esenţial este ce se află între ele. Ce se află în fisuri, în golurile dintre personaje şi între elementele textului. Tăcerea, ceea ce nu este rostit, este mai important decât ceea ce este rostit”, a declarat el.

Jon Fosse este al patrulea norvegian care câştigă acest prestigios premiu. Ultima dată când un autor norvegian a fost distins cu premiul Nobel pentru literatură a fost în anul 1928. Acesta a fost atribuit scriitoarei Sigrid Undset.

Premiul Nobel pentru Pace 2023

Premiul Nobel pentru Pace 2023 a fost acordat iraniencei Narges Mohammadi, „pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran și pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”.

„Premiul pentru pace din acest an recunoaște, de asemenea, rolul avut de sutele de mii de oameni care, în anul precedent, au manifestat împotriva politicilor de discriminare și opresiune ale regimului teocratic din Iran care vizează femeile. Motto-ul adoptat de demonstranți – `Femeie – Viață – Libertate` – exprimă în mod adecvat dedicarea și munca lui Narges Mohammadi”, a transmis Comitetul Nobel norvegian.

„Narges Mohammadi este o apărătoare a drepturilor omului și o luptătoare pentru libertate. Lupta ei curajoasă pentru libertatea de exprimare și dreptul la independență a avut costuri personale enorme”, notează sursa citată.

În total, regimul din Iran a arestat-o de 13 ori și a condamnat-o de cinci ori la un total de 31 de ani de închisoare și 154 de lovituri de bici.

Narges Mohammadi, în vârstă de 51 de ani, se află încă în închisoare.

Ea este directoarea adjunctă a Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, o organizație neguvernamentală condusă de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003.

Mohammadi este cea de-a 19-a femeie care câștigă premiul vechi de 122 de ani. Ultima a fost Maria Ressa din Filipine care a câștigat premiul în 2021 împreună cu rusul Dmitri Muratov.

„Acest premiu este, în primul rând, o recunoaștere a activității foarte importante a unei întregi mișcări din Iran, cu liderul ei incontestabil, Narges Mohammadi”, a declarat Berit Reiss-Andersen, șefa comitetului Nobel norvegian.

„Dacă autoritățile iraniene vor lua decizia corectă, o vor elibera, astfel încât să poată fi prezentă pentru a primi această distincție (în decembrie)”, a adăugat ea.

Premiul Nobel pentru Economie 2023

Claudia Goldin a primit Premiul Nobel pentru Economie, care a fost atribuit la Institutul Karolinska din Stockholm, „pentru progresele în înţelegerea rezultatelor participării femeilor pe piaţa muncii”, informează site-ul oficial nobelprize.org.

Claudia Goldin a studiat originea diferenţelor de gen pe piaţa muncii, furnizând primul raport cuprinzător privind câştigurile femeilor şi participarea pe piaţa muncii de-a lungul secolelor. Cercetările ei arată cauzele schimbărilor, precum şi principalele surse ale disparităţilor între femei şi bărbaţi.

Femeile sunt în mare măsură subreprezentate pe piaţa globală a muncii şi, când lucrează, ele câştigă mai puţin decât bărbaţii. Claudia Goldin a cercetat arhivele şi a colectat date de peste 200 de ani din SUA, ceea ce i-a permis să demonstreze cum şi de ce diferenţele de gen în privinţa câştigurilor şi a ratelor angajării s-au schimbat în timp.

Goldin a arătat că participarea femeilor pe piaţa muncii nu a avut un trend ascendent în întreaga perioadă analizată. Participarea femeilor căsătorite a scăzut în contextul tranziţiei de la o societate agrară la una industrială, la începutul secolului XIX, dar a început să crească odată cu extinderea sectorului serviciilor, la începutul secolului XX. Goldin a explicat că acest tipar este rezultatul schimbării structurale şi al evoluţiei normelor sociale privind responsabilităţile femeilor faţă de casă şi familie.

În timpul secolului XX, nivelul de educaţie al femeilor a crescut continuu şi în majoritatea ţărilor cu venituri mari este acum substanţial mai ridicat decât al bărbaţilor. Claudia Goldin a demonstrat că accesul la contraceptive a jucat un rol important în accelerarea acestei schimbări revoluţionare, oferind noi oportunităţi pentru planificarea carierei.

În pofida modernizării, a creşterii economice şi a sporirii ponderii femeilor angajate în secolul XX, o lungă perioadă de timp disparităţile de salarizare între femei şi bărbaţi au fost ridicate. Goldin a explicat că deciziile legate de educaţie, care afectează toată viaţa oportunităţile privind cariera, sunt făcute la vârste relativ fragede. Dacă aşteptările tinerelor sunt formate de experienţele generaţiilor precedente – de exemplu mamele lor – care nu au revenit la muncă până când nu au crescut copii, atunci evoluţiile vor fi lente.

În mod istoric, disparităţile de salarizare între femei şi bărbaţi pot fi în mare măsură explicate prin diferenţele între alegerile privind educaţia şi profesia. Totuşi, Claudia Goldin a arătat că cea mai mare parte a acestor disparităţi de salarizare se înregistrează acum între femeile cu aceeaşi profesie şi ele rezultă în mare parte în urma naşterii primului copil.

„Înţelegerea rolului femeilor pe piaţa muncii este importantă pentru societate. Datorită cercetărilor amănunţite ale Claudiei Goldin, ştim acum mult mai mult despre factorii de bază şi ce bariere ar trebui să fie rezolvate în viitor”, a apreciat Jakob Svensson, preşedintele Comitetului pentru Premiul Nobel acordat pentru Economie.

Claudia Goldin este economist specializat pe piaţa muncii şi istoric economic, fiind a treia femeie care câştigă Premiul Nobel pentru Economie. Este din SUA şi este profesoară de economie la Universitatea Harvard, Cambridge, SUA.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.