Homo Sapiens s-a răspândit mai întâi în Asia şi apoi în Europa

Atunci când ştii că faci parte din singura specie umană de pe planetă este greu să nu te simţi puţin superior. Înaintea noastră au existat însă numeroase alte rude de-ale noastre care între timp au dispărut. Neandertalienii din Europa au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, odată ce Homo Sapiens a ajuns în Europa.

Cu toate acestea, de multe ori știința ne învață să fim umili. Noi am descoperit 47 de dinți umani în China care au o vechime cuprinsă între 80.000 și 120.000 de ani, ceea ce sugerează că primii oameni au avut nevoie de o perioadă de timp cel puţin dublă pentru a ajunge în Europa faţă de perioada necesară pentru a se răspândi în toată Asia. Rezultatele cercetării, publicate în revista Nature, pun sub semnul întrebării concepţia actuală cu privire la modul în care oamenii au evoluat și s-au răspândit şi mai ales cum au dispărut neandertalienii.

Dinţii recent descoperiţi în China se adaugă la puzzle-ul evoluţiei umane. Credit: S. Xing și X-J. Wu

Dovezi evidente

Cercetătorii cred că specia Homo Sapiens a evoluat în Africa de Est în urmă cu 160.000-190.000 ani. Fosilele umane descoperite în siturile arheologice Es Skhül și Jabel Qafzen din Israel sugerează că în continuare Homo Sapiens s-a răspândit în acea regiune în urmă cu 80.000-120.000 ani. Cu toate acestea, aceste fosile păstrează unele caracteristici arhaice. Prin urmare, se crede că acestea aparţin unor hominizi care abia au reușit să treacă dincolo de granițele continentului african, într-o aşa-numită migraţie eşuată, şi că oamenii moderni au avut nevoie de încă 50.000 ani pentru a ajunge în Europa.

Studiile genetice au indicat faptul că prima migraţie de succes a omului modern din Africa ​​a avut loc în urmă cu 60.000 ani. Cu toate acestea, dinţii recent descoperiţi de o echipă de cercetători de la Institute of Vertebrate Paleontology and Paleoanthropology din Beijing în peştera Fuyan (Daoxian), aflată în sudul Chinei, aparţin cu adevărat omului modern. Echipa de cercetători a datat probele ca având o vechime mai mare de 80.000 de ani, ceea ce indică faptul că Homo Sapiens a ajuns în Asia mult mai devreme decât s-a crezut anterior. Acest lucru înseamnă că oamenii moderni au trăit în Asia cu 30.000 până la 70.000 ani mai devreme decât în ​​Europa și în estul Mediteranei.

Estimarea cercetătorilor că dinții descoperiţi ar putea avea o vechime de 120.000 ani era greu de crezut la început. Așa că atunci când aceştia ne-au invitat să vizităm situl respectiv am fost bucuroşi să mergem acolo. În acest caz, provocarea nu era de a stabili cărei specii îi aparţin dinţii respectivi, ci de a-i data corect pe aceştia.

Privind fosilele cu proprii ochi. Credit: Martinon-Torres şi colegii

Când am ajuns pentru prima dată în China nu am avut nicio îndoială că dinții aparțin propriei noastre specii, Homo Sapiens. După câteva săptămâni în care am studiat și am comparat dinții împreună cu colegii noștri din Beijing, am zburat cu avionul mai mult de 2.000 km din Beijing până în regiunea Daoxian şi apoi am avut parte de o lungă călătorie, plină de emoţii şi aşteptări, cu mașina. Era într-adevăr posibil să găsim un reprezentant al propriei noastre specii tocmai în China?

Când am ajuns în micul sat Daoxian și am vizitat peştera am rămas muţi de uimire. Straturile de rocă și de sedimente din peşteră erau simple și ușor de înțeles. Existau patru straturi orizontale evidente care au fost uşor de urmărit pe o suprafaţă excavată de 300 de metri pătrați.

Dinții au fost găsiţi într-un strat care a fost izolat de un planşeu de calcit, ca o lespede enormă care a împiedecat pătrunderea oricăror fosile mai recente. Exista acolo o mică stalagmită pe care experții din China și SUA au datat-o ca având o vechime de aproximativ 80.000 ani. Din moment ce stalagmita s-a format după ce lespedea de calcit a izolat stratul cu fosile, orice s-ar afla mai jos de această lespede trebuie să aibă o vechime mai mare.

Amplasarea geografică a sitului şi o vedere din interior a peşterii. Credit: Y-J Cai, X-X Yang şi X-J Wu

Dinții umani erau amestecaţi cu resturi de mamifere, inclusiv hiene dispărute, urşi panda și elefanți, care ne-au ajutat să estimăm că fosilele umane aveau o vechime maximă de 120.000 ani. După ore petrecute în interiorul peşterii am ajuns la concluzia că probele datau de la începutul Pleistocenul superior.

Originile omului

În zborul de întoarcere ne-am gândit la originea și la posibila soartă a primului reprezentant al speciei Homo Sapiens din afara Africii. Sunt unele dintre populațiile actuale descendentele unei expansiuni foarte timpurii a omului modern? Sau suntem cu toţii descendenții unei răspândiri a omului modern ce a avut loc mai târziu?

De asemenea, ne-am gândit la modul prin care au dispărut neandertalienii şi credem că această specie nu a putut face față invaziei unei alte specii care îi era superioară din punct de vedere cultural și biologic.

Dar de ce le-a fost atât de ușor oamenilor moderni să se mute în Asia, având în vedere că neandertalienii au ajuns doar în unele regiuni din vest ale Asiei? Neandertalienilor le-ar fi fost mai uşor să trăiască în condiţii aspre de iarnă în comparaţie cu reprezentanţii Homo Sapiens şi poate de aceea a durat atât de mult până să ajungem noi acolo.

Poate că după ce sute de mii de ani au fost izolaţi de ierni nemiloase, neandertalienii au început să se răspândească. Poate că acela a fost momentul când Homo Sapiens a înţeles oportunitatea de a ocupa teritoriul ocupat de neandertalieni.

Traducere şi adaptare după Our fossil find suggests humans spread to Asia way before they got to Europe