Depășindu-l pe Sherlock Holmes: 5 povestiri victoriene cu detectivi pe care trebuie să le citești

În decembrie 1893, la nici șase ani de la apariția sa şi când se afla pe culmile succesului, Sherlock Holmes, cel mai faimos detectiv al lumii, a fost „omorât” de Arthur Conan Doyle, creatorul său.

În ”Ultimă problemă”, publicată de revista The Strand, Sherlock s-a aruncat în cascada Reichenbach, într-o luptă cu profesorul Moriarty, ambii fiind înghițiți de vârtejul de apă. Cadavrul lui Sherlock Holmes nu a fost niciodată recuperat.

La momentul publicării acestei povestiri, Doyle era convins că aceasta avea să fie ultima dintre aventurile lui Holmes. Doyle a considerat ficțiunea pe care o crease drept o literatură inferioară și credea că fără Holmes, care să-l reţină de la alte lucruri, și-ar putea folosi reputația pentru a scrie romane istorice.

Se vede că autorii nu sunt mereu cei mai buni critici ai operei lor.

Nu am găsit nicio dovadă care să susțină scrierile apocrife despre funcționari ai Londrei care să poarte banderole negre după moartea lui Sherlock, dar, cu toate acestea, publicul nu a fost mulțumit cu această despărţire prematură de Holmes. Mai bine de 20.000 de cititori ai The Strand și-au anulat abonamentele.

Între timp, editorii vremii au încercat să-i găsească lui Holmes un înlocuitor pe măsură.

Sherlock Holmes este personajul principal din multe povești polițiste victoriene. Credit: sergomezlo/Shutterstock

Pentru fanii poveștilor cu detectivi ai lui Doyle vestea bună era aceea că existau o multitudine de alți detectivi care să-i ia locul lui Holmes.

O adevărată comoară de povești a umplut revistele și ziarele între 1893 și 1900, pe măsură ce au apărut alţi pretendenți la „tronul” lui Holmes.

Iată 5 dintre cele mai bune astfel de povestiri:

1. The Experiences of Loveday Brooke, Lady Detective (1894)

Loveday Brooke este primul detectiv de sex feminin, personajul fiind creat de autoarea Catherine Louisa Pirkis. Loveday Brooke a apărut cu 25 de ani înainte ca prima femeie să fie angajată de către Metropolitan Police.

Detectivul Brooke era adesea solicitat de poliție pentru a asista la unele cazuri în care era necesară o perspectivă ”feminină”.

Întorsăturile pe care le iau scrierile lui Pirkis portretizează o femeie detectiv din epoca victoriană care se folosește de metode ”feminine” – bârfa și câștigarea încrederii servitorilor. Aceste abilități le depășesc pe cele ale bărbaților, exonerând femeile acuzate pe nedrept.

2. The Dorrington Deed-Box (1897)

Sherlock Holmes susținea adesea că ar fi fost un criminal extrem de priceput. În această colecție de povestiri scurte, Horace Dorrington, personajul lui Arthur Morrison, duce această idee la extrem.

Dorrington este un criminal fermecător din East End (partea de est, sărăcăcioasă, a Londrei) și un detectiv de succes în metropola victoriană din West End. De-a lungul aventurilor sale, el minte, comite furturi, otrăvește oameni, șantajează și încearcă asasinarea mai multor clienți sau criminali.

Aceasta este imaginea unui tulburător și haotic peisaj dintr-o metropolă londoneză, pervertită de lăcomie și crimă, dintr-o epocă victoriană târzie.

3. A Prince of Swindlers (1897)

Colecția de șase povestiri a lui Guy Boothby urmărește aventurile detectivului Klimo, cel mai popular detectiv din Londra.

Lucrând din vila sa din Park Lane, clientela lui Klimo era formată din elita societății englezești care apelează la expertiza sa ori de câte ori îi lipsesc bijuterii sau picturi.

Intriga este dată de alter-ego-ul lui Klimo – gentlemanul Simon Carne, un maestru al deghizărilor care a venit în Anglia din India pentru a profita de pe urma bogăției acumulate de metropola londoneză pentru jubileul reginei.

4. Ghosts: Being the Experiences of Flaxman Low (1899)

Kate O’Brien Prichard și fiul acesteia Hesketh Prichard (care au publicat sub pseudonimul de E. Heron și H. Heron) au scris, în colaborare, 12 povestiri despre Flexman Low, cel care avea să devină un „Sherlock Holmes al lumii fantomelor”.

Povestirile celor doi autori au apărut, pentru prima dată, în revista Pearson între 1898 și 1899, odată cu seria „Real Ghost Stories”.

În timp ce Sherlock Holmes nu era un mare fan al supranaturalului – „lumea este suficient de mare pentru noi, nu mai este nevoie și de fantome”, Low era deschis la ideea unei lumi în care fantomele îşi au locul lor în lupta modernă împotriva criminalității.

Până la finalul seriei, Low a fost observat în prezența unor fantome, mumii, societăți oculte, plante ucigașe sau chiar genii criminale.

Low nu este primul detectiv ”ocult” din cadrul genului de povestiri cu detectivi, dar este primul investigator care acceptă sau probează, decât să excludă din start existența fantomelor sau a forțelor oculte din spatele crimelor pe care le cercetează.

5. The Brotherhood of the Seven Kings (1898)

În vreme ce publicația The Strand avea mai mulți colaboratori constanți care au contribuit la realizarea altor povestiri cu detectivi după ”moartea” lui Holmes (fiind în general vorba despre personaje masculine), scriitoarea irlandeză Elizabeth Thomasina Mead a ajuns să fie unul dintre cei mai prolifici colaboratori ai revistei în perioada victoriană târzie și la începutul perioadei edwardiene, cu șase povestiri publicate între 1893 și 1903.

În această serie de povestiri, Meade introduce o schimbare de gen în narațiunea principală, prin crearea și portretizarea unui anti-erou feminin puternic, Madame Koluchy.

Asemenea personajului Moriarty al lui Doyle, Koluchy este om de știință și medic, dar și conducător al Frăției celor Șapte Regi, o organizație politică italiană obscură responsabilă pentru o serie de crime teribile în Anglia.

Koluchy se folosește de cunoștințele științifice pe care le are pentru a înfăptui mai multe crime oribile, folosindu-se printre altele de raze X, otrăvuri speciale și virusuri purtate de musca Țețe, punând astfel la încercare abilitățile și autoritatea celor mai buni detectivi britanici.

Traducere de Vlad Constantin VOINEA după Beyond Sherlock Holmes: five Victorian detective stories you must read