De mii de ani oamenii s-au rugat pentru o vreme mai bună. Primele încercări de modificare a vremii, în mod ştiinţific, au avut loc abia în anul 1930 odată cu experimentele inginerului argentinian Juan Pedro Baigorri Velardi, cel care a construit un dispozitiv, controversat la acea vreme, care ar fi fost capabil să declanşeze ploaia. Chiar și în prezent tehnicile de modificare a vremii sunt într-un stadiu incipient, în ciuda faptului că există o convenţie ONU care interzice utilizarea tehnologiei de modificare a mediului ambiant în scop militar sau în orice alt scop ostil.

Dispozitivul lui Baigorri de producere a ploii

Dispozitivul lui Baigorri de producere a ploii. Credit: www.thebalde.net

Psihanalistul austriac Willhelm Reich a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care au încercat să manipuleze starea vremii într-un mod ştiinţific. În acest scop,  Willhelm Reich a dezvoltat în anul 1951 un dispozitiv denumit „generatorul/distrugătorul de nori” (în limba engleză „cloudbuster”). Acesta a fost conceput cu scopul de a absorbi „orgon”, un termen pseudoștiințific pentru energia vitală sau forţa vieţii, și care putea provoca, ipotetic, formarea de nori și ploaie.

Mai recent, în timpul Jocurilor Olimpice de vară din anul 2008 de la Beijing, guvernul chinez a luat unele măsuri drastice pentru a se asigura că nu va ploua la parada de deschidere a Jocurilor Olimpice. În acest scop, mai mult de 1.100 de rachete conţinând substanțe chimice speciale au fost lansate spre cer pentru a opri ploaia torențială din oraşul Beijing în timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice.

În acea zi probabilitatea de a ploua era de 50% și deşi ploaia nu şi-a făcut apariţia la Beijing, în orașul Baoding din apropiere s-au înregistrat precipitaţii. Şi-au făcut rachetele efectul scontat? Imposibil de spus, și până în prezent nimeni nu a venit cu o explicație convingătoare a motivului pentru care ploaia a fost, cel mai probabil, provocată de rachete și nu a survenit în mod natural.

Controlul vremii

Controlul vremii. Realitate sau ficțiune? Credit: Richard Walker/Flickr

Pe de altă parte, tehnica de însămânţare a norilor în scopul producerii ploii s-a dovedit mai promiţătoare, în ultimii ani această metodă de modificare a vremii fiind tot mai utilizată.

Substanțele chimice folosite pentru însămânțarea norilor, adică iodura de argint și dioxidul de carbon înghețat sau gheața carbonică, sunt, de obicei, pulverizate la partea de sus a norilor pentru controlul precipitațiilor. Tehnica a fost utilizată în SUA încă din anii 1950, dar şi alte state precum Rusia, China, India și Australia au folosit-o pentru a creşte cantitatea de precipitații. Acest lucru nu înseamnă şi că metoda este eficientă.

United States National Research Council a prezentat în anul 2004 un raport care atestă că nu există nicio dovadă științifică că tehnica de însămânțare a norilor poate fi aplicată cu succes în scopul modificării vremii.

În încercarea de a slăbi intensitatea furtunilor, tornadelor sau uraganelor, în întreaga lume s-au testat diferite tehnici de prevenire a furtunilor și de modificare a uraganelor.

Într-un documentar din anul 2007 intitulat How to Stop a Hurricane („Cum să oprim un uragan”) în care sunt investigate unele dintre cele mai incredibile moduri prin oamenii de știință încearcă să oprească dezastrele naturale, Robert Dickerson, un cercetător din cadrul US National Hurricane Centre cu sediul în Miami, afirmă că s-ar putea modifica uraganele cu ajutorul unor pulsuri laser de mare intensitate.

William Gray, un alt meteorolog din cadrul US National Hurricane Centre, crede că prin arderea petrolului de la bordul unor vase, aflate în calea unui uragan, s-ar putea slăbi intensitatea acestuia.

În concluzie, deşi oamenii și-au dorit să controleze vremea, nu putem afirma că s-a reușit acest lucru. Deşi unii oameni de știință cred că în curând vom avea această posibilitate, probabil că vor mai trece decenii până când oamenii vor fi capabili să se joace de-a Dumnezeu. Până atunci, ar fi bine să putem prezice, în mod corect, starea vremii de cele mai multe ori.

Sursă: Sciencealert