„Ţine-ţi prietenii aproape, iar duşmanii şi mai aproape” – Sun Tzu.

Acest sfat ar trebui să nu-l urmăm atunci când vorbim de găurile negre. Acestea sunt regiuni ale spațiului în care materia este comprimată atât de mult încât singurul mod prin care putem scăpa de atracţia lor gravitaţională, dacă ne-am apropiat prea mult de ele, este să ne deplasăm mai repede decât viteza luminii. Și cum viteza luminii nu poate fi depăşită, atunci înseamnă că… nu există nicio scăpare. De aceea este bine să stăm cât mai departe de ele.

O gaură neagră în UniversDacă aţi văzut aşa ceva, atunci este posibil să fie deja prea târziu. Credit: NASA

Dacă vă apropiaţi prea mult de o gaură neagră, atunci s-ar putea să fiţi comprimaţi într-un spaţiu infinit de mic.

Chiar dacă suntem destul de departe de o gaură neagră, pericolul rămâne. Efectul gravitaţional al unei găuri negre se manifestă în jurul acesteia până la o distanţă de ordinul anilor-lumină, ceea ce înseamnă că dacă o gaură neagră s-ar apropia prea mult de Sistemul Solar atunci toate planetele acestuia ar fi în pericol. Planetele, și chiar Soarele, ar putea fi înghiţite, distruse sau chiar aruncate în afara Sistemului Solar.

Nu putem face nimic împotriva găurilor negre. Tot ceea ce am putea încerca le-ar face pe acestea mai mari, mai puternice și mai furioase. Singura noastră speranță este să așteptam, pur și simplu, evaporarea lor care însă s-ar putea produce după o foarte lungă perioadă de timp. În consecinţă, trebuie să ținem evidența tuturor găurilor negre aflate în apropierea Sistemului Solar.

În Univers există două tipuri de găuri negre: găurile negre supermasive din centrul fiecărei galaxii şi găurile negre de masă stelară, cele care se formează prin colapsul unor stele masive care la sfârşitul vieţii explodează sub forma unor supernove.

Gaură neagră supermasivă din centrul galaxiei NGC 3783Gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei NGC 3783. Reprezentare artistică. Credit: ESO/M. Kornmesser

Se crede că în centrul fiecărei galaxii din Univers există o gaură neagră supermasivă. Astfel, gaura neagră din centrul galaxiei Calea Lactee se află la o distanţă aproximativă de 27.000 de ani-lumină, iar gaura neagră din centrul galaxiei Andromeda se află la o distanţă aproximativă de 2,5 milioane de ani-lumină.

Chiar dacă aceste găuri negre sunt supermasive, ele nu reprezintă practic nicio amenințare pentru noi  deoarece se află foarte departe. Găurile negre de masă stelară ar putea fi însă mult mai periculoase.

Aşa cum se ştie, radiația electromagnetică nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, astfel încât interiorul unei găuri negre nu este vizibil. Din această cauză găurile negre sunt complet invizibile și foarte dificil de identificat pe bolta cerească. Singurul mod prin care putem deduce prezenţa unei găuri negre este să fim suficient de aproape de ea pentru a observa lumina distorsionată a stelelor din fundal. Dacă însă ne apropiem prea mult de o gaură neagră, pentru a vedea acest lucru, atunci este posibil să nu mai existe cale de întoarcere pentru noi.

Cea mai apropiată gaură neagră cunoscută este V616 Monocerotis sau V616 Mon. Aceasta se află în constelaţia Monoceros la o distanţă aproximativă de 3.000 de ani-lumină și ea are o masă de 9 -13 ori mai mare decât masa Soarelui. Știm de existenţa acesteia pentru că ea face parte dintr-un sistem binar alături de o stea a cărei masă este jumătate din masa Soarelui. Astronomii nu pot vedea gaura neagră, dar ei ştiu de prezenţa acesteia pe baza efectului ei gravitaţional asupra stelei partener.

A doua cea mai apropiată gaură neagră de noi este Cygnus X-1, aflată la aproximativ 6.000 de ani-lumină distanță. Aceasta are o masă de aproximativ 15 ori mai mare decât masa Soarelui și se află tot într-un sistem binar.

Gaura neagră Cygnus X-1Cygnus X-1, o gaură neagră de masă stelară aflată într-un sistem binar. Reprezentare artistică. Credit: NASA/CXC/M.Weiss

A treia cea mai apropiată gaură neagră de noi se află tot într-un sistem binar.

Rezultă de aici că unele găuri negre de masă stelară se află în sisteme binare, acestea putând fi detectate tocmai datorită acestui lucru. Este foarte probabil să existe găuri negre aflate mult mai aproape de noi decât găurile negre pe care astronomii au reuşit să le descopere până în prezent.

Sistemul Solar există de mai mult de 4,5 miliarde de ani. Dacă în această perioadă de timp o gaură neagră s-ar fi apropiat de Sistemul Solar încât să perturbe orbitele planetelor, atunci viața, probabil, nu ar fi apărut.

Nu ne-am întâlnit cu o gaură neagră timp de miliarde de ani și, probabil, nu ne vom întâlni nici peste alte câteva miliarde sau trilioane de ani.

Din păcate, răspunsul la întrebarea din titlul articolului este… nu știm. Pur și simplu nu știm sigur dacă V616 Mon este cea mai apropiată gaură neagră de noi sau dacă există găuri negre aflate la câțiva ani-lumină distanţă. Probabil nu vom cunoaşte niciodată acest lucru.

Sursă: Universe Today