Tulburările din Kazahstan: o altă problematică regională pentru Vladimir Putin

Violențele care s-au declanşat în Kazahstan, ca urmare a protestelor privitoare la creșterea prețului carburanților, s-au diminuat deocamdată.

Potrivit rapoartelor, care au apărut în urma violentelor, se pare că acestea sunt consecinţa, în mare parte, detașării trupelor ruse de menținere a păcii în 6 ianuarie, ca răspuns la cererea președintelui Kassym-Jormat Tokayev.

În prezent nu se știe cu exactitate numărul persoanelor care au decedat sub ploaia de gloanțe a trupelor de ordine. Tokayev, care a dat ordinul de a se trage asupra protestatarilor, a atras atenția asupra faptului că oricare dintre protestatari, care nu se va preda, va fi „distrus”.

Chiar dacă evenimentele cele mai violente s-au înregistrat în Almaty, cel mai mare oraș din țară, protestele au izbucnit mai întâi în regiunea Mangystau, din vestul țării. Nu este prima dată când această regiune a trecut prin tulburări de natură politică. În 2011 au avut loc proteste violente legate de salariile muncitorilor din industria petrolieră.

De data aceasta însă, tulburările s-au extins și în restul țării, materializându-se în cereri de ample schimbări politice.

De reținut, demonstranţii au cerut să se pună capăt influenței fostului președinte Nursultan Nazarbayev. Acesta din urmă avea un control strict asupra autorității politice din țară, asupra Consiliului Național de Securitate, chiar dacă a renunțat la prerogativele funcției de președinte în favoarea lui Tokayev, succesorul său, în 2019.

Violenţele din Kazahstan. Credit: EPA-EFE/Stringer

Este istoric cunoscut faptul că disidența a fost mereu ținută sub control în țară, cu forțe de securitate care înăbuşeau orice formă de protest. Dar intensitatea și viteza cu care actualele valuri ale demonstrațiilor s-au extins, ne duc cu gândul la faptul că regimul a fost luat prin surprindere.

Forțele de ordine s-au străduit să restabilească controlul și ordinea, dar și să ţină sub control masele de protestatari, în special în zona Almaty, acolo unde aeroportul și mai multe clădiri guvernamentale au fost ocupate de demonstranţi pe 5 ianuarie.

Gravitatea situației a determinat Rusia să intervină pentru restaurarea stabilității în flancul ei sudic.

Odată cu demisiile în masă ale membrilor guvernului, Tokayev pare să fi făcut o mutare de consolidare a regimului său autocrat, distanțându-se de Nazerbayev și eliminându-l pe acesta, în 5 ianuarie, din poziția de șef al Consiliului de Securitate.

Nici demisia guvernului și nici instituirea provizorie a unor marje de preț pentru petrol nu au fost suficiente pentru a calma spiritele încinse ale protestatarilor.

Zeci de protestatari și-au pierdut viața și alte câteva sute au fost rănite în timpul violențelor.

Securitate colectivă

Ca răspuns la protestele de amploare, Tokayev a făcut apel la OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă). Este primul moment din istoria alianței când trupele de menținere a păcii ale OTSC au fost detașate.

Rusia a respins inițial apelul Armeniei din timpul ostilităților din 2021 cu Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah, ceea ce sugerează că menținerea stabilității în regiune este deosebit de importantă pentru Kremlin în aceste vremuri.

Președintele rus Vladimir Putin împreună cu președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev la Moscova în 2020. Credit: EPA-EFE/ALEXEY NIKOLSKY/ SPUTNIK/KREMLIN/POOL

OTSC este compus din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan și are scopul de a acționa, unitar și colectiv, sub auspiciile Articolului 4 al Cartei (în mod similar cu Articolul 5 al Cartei NATO). Acest articol stipulează că alianța va oferi orice ajutor este nevoie, chiar și trupe militare, în situații de agresiune împotriva oricăruia dintre membrii constituenți.

Nu este totuși clar cât timp vor rămâne cantonate trupele de menținere a păcii în Kazahstan. Potrivit unui oficial de rang înalt din Rusia, detașarea trupelor se va face pentru o durată de doar câteva săptămâni, ca un simbol al efortului de diminuare a violențelor cauzate de proteste.

Divergențele regionale

Kremlinul s-a arătat încrezător în capacitatea autorităților kazahe de gestionare a situației interne fără a fi nevoie de asistență și a atras atenția asupra imixtiunilor din exterior.

Tulburările din fostul satelit sovietic coincid cu neliniştile dintr-o altă zonă de instabilitate din spațiul ex-sovietic, spaţiul ucrainean, acolo unde încă sunt vii temerile privitoare la o intervenție militară rusească.

În prezent, Rusia a detașat aproximativ 100.000 de soldați la granițele cu Ucraina. Kremlinul a purtat mai multe discuții cu liderii occidentali în încercarea de a dezamorsa criza.

Atât Statele Unite ale Americii, cât și Uniunea Europeană amenință cu sancțiuni economice severe în cazul unei intervenții militare din partea rușilor.

În contextul în care Rusia trebuie acum să-și direcționeze atenția și resursele pentru stabilizarea situației din Kazahstan, posibilitatea unei ofensive împotriva Ucrainei devine mai puțin probabilă. Analiștii sugerează că situația poate determina Rusia să adopte o abordare mai conciliantă în timpul viitoarelor discuții cu Joe Biden.

Cu toate acestea, cererile Rusiei privind garanțiile de securitate nu se vor schimba.

Viziunea Kremlinului

În cele din urmă, grație intervenției forțelor OTSC, șansele pe care regimul Tokayev le are pentru restabilirea ordinii interne sunt destul de mari. Cu toate acestea, prezența trupelor străine în țară poate avea ca efect și intensificarea oprobriului public.

Resentimente față de Rusia: protestatari cu un banner pe care scrie: „CSTO este fals, CSTO este Rusia, Rusia este agresorul” în timpul unui protest la Almaty din 7 ianuarie. Credit: EPA-EFE/Igor Kovalenko

Pot urma mai multe proteste, ceea ce ridică întrebarea dacă supraviețuirea regimului va depinde din ce în ce mai mult de sprijinul rușilor.

Între timp, din punctul de vedere al Moscovei, asigurarea stabilității în Kazahstan este esențială, printre alte îngrijorări legate de instabilitatea și extremismul din Asia Centrală, așa cum a fost cazul ocupării Afganistanului de talibani în august, anul trecut.

Mai mult decât atât, focarul de instabilitate și cererile pentru schimbare politică din Kazahstan și chiar din Belarus, pot contribui la schimbarea deciziei lui Putin privitoare la propriile chestiuni interne, după alegerile prezidențiale care vor avea loc în 2024.

Atât în Belarus, cât și în Kazahstan, problemele economice au dus la tulburări politice ample și la intensificarea sentimentelor antiguvernamentale.

Cu o economie rusească ce continuă să stagneze și standarde de viață din ce în ce mai scăzute, observatorii ruși se așteaptă la reacţii dure din partea Kremlinului, pentru a înăbuși din fașă posibilitatea unor asemenea tulburări socio-economice.

Traducere de Vlad Constantin VOINEA după Kazakhstan unrest: another regional headache for Vladimir Putin