Astronomii care utilizează telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter / submillimeter Array) au descoperit amprentele chimice a trei molecule organice complexe, metanol (CH3OH), dimetileter (CH3OCH3) și formiat de metil (CH3OCHO), în Marele Nor al lui Magellan, o galaxie satelit a galaxiei noastre Calea Lactee. Două dintre aceste molecule, dimetileter şi formiat de metil, sunt cele mai mari molecule organice detectate în afara galaxiei Calea Lactee.

Molecule organice în Marele Nor al lui MagellanTelescopul ALMA a detectat metanol, dimetileter și formiat de metil în Marele Nor al lui Magellan. Imaginea din stânga, în infraroșu îndepărtat, arată galaxia Marele Nor al lui Magellan. Detaliul mărit din imaginea de sus arată o regiune în care se formează stele. Acest detaliu a fost obţinut combinând o imagine în infraroşu mediu de la telescopul spaţial Spitzer cu o imagine în lungimea de undă a hidrogenului alfa (H-alpha) de la telescopul Blanco. Credit:NRAO / AUI / NSF / ALMA / ESO / NAOJ / Herschel / ESA / NASA / JPL-Caltech / NOAO.

Astronomii de la NASA au descoperit amprentele chimice ale unor molecule organice în două regiuni din Marele Nor al lui Magellan în care se formează stele.

„Moleculele organice complexe, cum ar fi cele formate din șase sau mai mulți atomi, inclusiv carbonul, stau la baza vieţii de pe Pământ și, probabil, din altă parte a Universului”, au explicat astronomii.

Deşi metanolul este un compus relativ simplu în comparaţie cu alte molecule organice, acesta este esenţial pentru formarea unor molecule organice mai complexe, cum ar fi cele observate de ALMA.

„Dacă aceste molecule complexe se pot forma cu ușurință în jurul protostelelor, atunci este posibil ca ele să facă parte şi din discurile protoplanetare aflate în jurul stelelor tinere. Probabil că astfel de molecule au ajuns pe Pământ prin intermediul cometelor și al meteoriților, ceea ce a ajutat la apariția vieții pe planeta noastră”, susţin astronomii.

Dr. Sewiło și colegii săi și-au concentrat atenţia asupra regiunii N113 din Marele Nor al lui Magellan. Acolo se formează stele, deoarece această regiune este bogată în hidrogen.

Observațiile anterioare ale acestei zone, care au fost efectuate cu ajutorul telescopului spațial Spitzer al NASA și observatorului spațial Herschel al Agenției Spațiale Europene, au evidenţiat un număr mare de protostele ce încălzesc pepinierele stelare din această regiune şi care astfel emit radiaţii în infraroșu.

Numărul mare de stele tinere din această regiune se datorează, în parte, unui efect de tip domino prin care formarea unor stele masive declanșează apariţia altor stele în vecinătatea lor.

Oamenii de știință au folosit telescopul ALMA pentru a studia mai multe protostele din această regiune şi pentru a înțelege mai bine compoziţia chimică și dinamica acestora.

„Chiar dacă Marele Nor al lui Magellan este unul dintre cei mai apropiați companioni galactici ai galaxiei Calea Lactee, ne așteptăm ca această galaxie satelit să fie asemănătoare din punct de vedere al compoziţiei chimice cu galaxiile tinere îndepărtate din Universul timpuriu”, a declarat Dr. Sewiło.

„Galaxiile tinere, primordiale, nu au avut timpul necesar să se îmbogăţească din punct de vedere chimic cu  elemente mai grele.

Galaxiile pitice, cum ar fi Marele Nor al lui Magellan, şi-au păstrat, probabil, compoziţia chimică iniţială ca urmare a masei lor relativ scăzute care nu a favorizat creşterea ritmului de formare a stelelor.

Datorită masei şi metalicităţii sale reduse, Marele Nor al lui Magellan ne oferă indicii despre cum arătau galaxiile timpurii. Din acest motiv studiile privind formarea stelelor în această galaxie stau la baza înțelegerii modului cum s-au format stelele în Universul timpuriu”, a declarat Dr. Remy Indebetouw, coautor al studiului de faţă, din cadrul National Radio Astronomy Observatory.

Rezultatele cercetătorilor au fost publicate în Astrophysical Journal Letters.

Sursă: Sci-News