Sonda spațială Chang’e-4, care a fost lansată de China, a intrat în istorie atunci când a aterizat pe faţa îndepărtată a Lunii în data de 3 ianuarie 2019.

Chang’e-4 a fost prima sondă spațială care a aterizat cu succes pe faţa ascunsă a Lunii, iar sarcina sa utilă a conţinut şi o minibiosferă de 2,6 kg denumită Microecosistemul lunar LME (Lunar Micro Ecosystem).

LME a inclus 6 forme de viață care au fost păstrate în condiții asemănătoare cu cele de pe Pământ cu excepția microgravitației și a radiațiilor lunare. LME a fost creat în interiorul unui cilindru sigilat având o lungime de 18 cm şi un diametru de 16 cm.

LME a transportat:

  • semințe de bumbac
  • seminţe de cartofi
  • semințe de rapiță
  • drojdie
  • ouă de musculiţe de fructe
  • Arabidopsis thaliana, o buruiană obişnuită, rezistentă

Acest experiment realizat de China este primul care a constat în creșterea unor plante pe Lună. Doar în cazul semințelor de bumbac s-au obținut rezultate pozitive.

Experimentul a avut loc în ianuarie 2019, atunci când sonda Chang’e-4 a ajuns pe Lună. La acel moment cercetătorii au crezut că o singură frunză de bumbac a încolţit, dar datele au indicat că au fost două.

Prima plantă care a încoltit pe Luna

Credit: Chongqing University/Victor Tangermann

Reconstrucția 3D bazată pe analiza datelor și procesarea imaginilor a arătat clar prezenţa a două frunze.

LME nu a fost încălzit, astfel încât după prima zi lunară, aproximativ după 14 zile terestre, germenul de bumbac a murit atunci când temperatura a scăzut până la -190° C.

Cu toate acestea, experimentul a continuat, pentru a testa durata de exploatare a LME.

Yutu-2 pe fața ascunsă a Lunii

Robotul Yutu-2 lansat de Chang’e-4 pe suprafaţa Lunii. Credit: CNSA

Conducătorul experimentului este Xie Gengxin din cadrul Technology Research Institute al Chongqing University. Deși nu vor fi publicate lucrări științifice pe baza acestui experiment, Xie speră ca rezultatele obţinute să fie utilizate pentru organizarea unor experimente viitoare.

În etapele de planificare a misiunii sondei spaţiale Chang’e-4 s-a analizat posibilitatea trimiterii unei mici broaște țestoase pe Lună, însă constrângerile tehnice nu au permis o astfel de misiune.

„Greutatea sondei Chang’e-4 a impus ca sarcină utilă alocată experimentului să nu depășească 3 kilograme”, a declarat Xie într-un interviu pentru IEEE Spectrum.

O astfel de misiune ar fi însemnat o soartă crudă pentru orice broască țestoasă care ar fi fost trimisă pe Lună. Oxigenul s-ar fi epuizat în aproximativ 20 de zile, iar broasca ar fi murit odată cu scăderea temperaturii.

Nu ar fi fost însă prima broască țestoasă trimisă în spaţiu. Această onoare revine celor două broaşte țestoase din misiunea Zond 5 organizată de Uniunea Sovietică în anul 1968.

Alături de cele două țestoase s-au aflat musculiţe de fructe şi plante. Cele două țestoase au fost private de hrană ca parte a experimentului și au suferit de înfometare atunci când s-au întors pe Pământ, dar au supravieţuit călătoriei.

În timp ce misiunea Zond 5 a fost prima care a transportat organisme terestre în afara orbitei Pământului, până în apropierea Lunii, misiunea Chang’e-4 a fost prima care a transportat organisme terestre (în afară de astronauţi, desigur) pe Lună.

Chang'e-4

Chang’e-4. Credit: CNSA/CLEP

Xie și echipa sa așteaptă cu nerăbdare următoarea misiune pe Lună, atunci când speră să trimită mai multe forme de viață acolo. Dacă această misiune va permite o sarcină utilă mai mare, ei vor să trimită forme de viață mai complexe, deși nu au indicat care vor fi acestea.

China a planificat deja Chang’e-6, o misiune de retur a eşantioanelor lunare pe Pământ la mijlocul anilor 2020.

În anul 2018 China a invitat partenerii internaționali să se implice pentru un supliment de 10 kg de sarcină utilă pentru misiunea Chang’e-6.

În afara Chinei, experimente biologice pe suprafaţa Lunii vor fi realizate şi de SUA, Rusia, India, Agenția Spațială Europeană și Japonia. Există, de asemenea, companii private interesate să participe la cercetările ştiinţifice pe Lună.

Astfel de misiuni organizate pe suprafaţa Lunii și, eventual, o prezență umană permanentă acolo, îi vor ajuta pe oamenii de știință să studieze modul cum organismele reacționează la mediul de pe Lună.

Sursă: Science Alert