Este foarte important să înţelegem de ce utilizarea cuvântului „dovedit” este de multe ori problematică pentru înţelegerea celui mai important instrument pe care oamenii l-au conceput vreodată pentru a înţelege realitatea – ştiinţa.

Richard FeynmanRichard Feynman. Imagine de Simon Kregar, Jr.

Când este corect să folosim cuvântul „dovedit”

Există anumite contexte în care putem utiliza cuvântul „dovedit”. Acestea sunt situațiile în care nu există nicio altă explicație alternativă și nicio altă posibilitate de a găsi dovezi contradictorii. Singurul caz în care acest lucru este adevărat este în legătură cu matematica și logica. În ambele cazuri afirmaţiile sunt dovedite prin definițiile termenilor implicaţi. Astfel, 1 + 1 = 2 datorită modului prin care definim pe 1 și 2. În cazul în care A este B și B este C atunci şi A este C. Trebuie să fie aşa. Este dovedit acest lucru prin modul în care am definit termenii implicaţi în aceste relaţii logice. Cu toate acestea, în cazul științei nu ne putem baza pe aceste contexte.

De ce nu ar trebui să utilizăm cuvântul „dovedit” într-un context științific

Istoria științei este plină de exemple de oameni care au crezut că au dovedit ceva. Ştiţi ce este caloricul (nu, nu este vorba despre calorii)? Caloricul a fost considerat a fi o substanță care curge prin materiale şi care transportă căldura. Oamenii de ştiinţă din anii 1700 și cei dinaintea lor s-au preocupat să dovedească existenţa acestuia din moment ce se credea că este suficient să punem mâna pe mânerul unui vas pentru a simţi cum caloricul se scurge în acel vas care se va încălzi. Nu. Greșit. Ce putem spune despre flogistic? Despre acesta s-a crezut că este o substanța aflată în materialele combustibile şi care poate produce foc. Exista şi dovada pentru acesta – ardeţi ceva și flogisticul va fi eliberat. Eterul este un alt exemplu foarte bun în acest sens. Oamenii de ştiinţă au crezut că există o substanță asemănătoare atmosferei care umple întregul Univers. Existenţa eterului a fost „dovedită” prin undele observate în experimentul cu fanta dublă, în care undele transmise prin eter se propagau precum cele provocate prin aruncarea unei pietre într-un lac. Nu. Nu există o astfel de substanţă. Fotonii au şi proprietăţi de undă. Lista fenomenelor științifice „dovedite” și apoi infirmate include, de asemenea, teoria Pământului plat, geocentrismul şi lista poate continua.

Trei motive importante pentru care ştiinţa nu poate dovedi orice

Refracția luminiiEste lingura ruptă? Sigur că nu. Este vorba despre refracția luminii. Credit: TheHappyScientist.com

  1. Dificultățile de observare

Ochii ne pot înşela. La fel şi dispozitivele noastre de măsurare și cei care le utilizează. Există însă metode foarte bune pe care le putem folosi pentru a verifica datele obţinute cum ar fi refacerea experimentelor, studiile teoretice și folosirea mai multor mijloace independente de măsurare. Cu toate acestea, erorile de măsurare sunt un fapt obişnuit în activitatea cercetătorilor. Este inevitabil în domeniul științei.

  1. Dificultățile de interpretare

Chiar dacă datele pe care le avem sunt (ipotetic) perfecte, fără erori, interpretarea acestora ar putea fi greşită. Există diferite moduri de a înţelege lumea care au fost programate prin evoluție. De exemplu, suntem programaţi să vedem fețe, așa încât le vedem chiar și atunci când acestea nu există.

Avem, de asemenea, prejudecăţi şi diferite motive personale. Există foarte puțini oameni care să accepte să publice un articol într-o revistă în care să recunoască că toată munca lor a fost inutilă și invalidă. Această practică prin care nu se doreşte publicarea rezultatelor negative este atât de semnificativă încât o revistă medicală intitulată Journal of Negative Results in Biomedicine a fost creată tocmai pentru a combate această problemă. Mulți oameni doresc să publice lucrări care primesc finanţare și care sprijină opinia celor care susţin financiar acele cercetări. Pe scurt, mintea umană este supusă greșelii și din această cauză unele dintre concluziile cercetătorilor pot fi greşite.

  1. Informații insuficiente

Fiecare cercetător susține: „Am nevoie de mai multe date!” Cu toate acestea, timpul disponibil, abilitățile și resursele insuficiente limitează cantitatea de informații care este utilizată de oamenii de ştiinţă pentru a obţine concluzii. Trebuie să acceptăm că este posibil să apară în orice moment informații noi și contradictorii (fie pentru că eșantionul nostru de date a fost insuficient sau pentru că au existat alţi factori care au afectat validitatea cercetării și concluziile sale).

Date insuficienteDate insuficiente. Credit: ResetNation.com

Certitudine versus încredere

„Cunoașterea științifică reprezintă o serie de declarații având un grad diferit de certitudine – unele mai sigure, unele aproape sigure, dar niciuna absolut sigură” – Richard Feynman

„Pot să trăiesc cu dubii și incertitudine și fără cunoaştere. Cred că este mult mai interesant să trăiești fără să cunoşti decât să ai răspunsuri care ar putea fi greșite. Am răspunsuri aproximative, diferite concepții și grade de certitudine cu privire la unele lucruri, dar eu nu sunt sigur de nimic”- Richard Feynman

Aceasta nu înseamnă că nu putem ajunge niciodată la o concluzie. Putem. De asemenea, aceasta nu înseamnă că nu putem fi niciodată siguri de concluziile noastre. Cu siguranţă putem fi siguri de acestea. De fapt, putem fi siguri cu mult dincolo de orice îndoială rezonabilă (în cazul în care concluziile noastre sunt susținute de probe suficiente). Cu toate acestea, nu putem fi niciodată pe deplin siguri de concluziile noastre, dincolo de orice îndoială.

De fapt, indiferent de cât de siguri suntem de ceva, s-ar putea să greşim. Este ceva de înţeles. Viața, realitatea, lumea va merge mai departe. În plus, este distractiv să trăim cu un pic de mister. În acest fel putem simţi emoția faptului că Universul nostru ne-ar putea surprinde în orice moment cu o nouă trăsătură neașteptată. Ca oameni de știință trebuie să rămânem deschişi la surprize, trebuie să fim umili şi să admitem când am greșit și, de asemenea, trebuie să fim suficient de curioşi pentru a continua să descoperim adevărul.

Traducere şi adaptare după Can Science Prove Anything?