Misterul conştiinţei ar putea fi dezlegat prin controlul viselor

Aproximativ șase ani din viața noastră visăm, ceea ce reprezintă circa 2.190 zile sau 52.560 ore. Deși putem fi conștienți de senzaţiile și emoțiilor pe care le trăim în visele noastre, nu suntem conștienți de acestea în același mod ca atunci când suntem treji. Acest lucru explică de ce nu putem recunoaște faptul că suntem într-un vis și, adesea, confundăm ceea ce visăm cu realitatea.

Misterul conştiinţei și controlul viselor. Credit: shutterstock.

Cu toate acestea, există oameni care au capacitatea de a visa în mod conştient. Visătorii lucizi pot prelua controlul și pot acționa cu intenție în lumea viselor, aşa cum face personajul interpretat de Leonardo DiCaprio în filmul Inception.

Deşi visul lucid nu a fost suficient studiat, cercetările recente sugerează că acesta este o stare de veghe hibridă între starea de conştienţă şi cea de somn.

Visul lucid reprezintă una dintre multele experiențe „anormale” care pot apărea în timpul somnului. O altă astfel de experienţă este şi paralizia somnului. În acest caz nu putem să ne mişcăm la trecere de la starea de veghe la cea de somn sau invers. Există, de asemenea, şi false treziri, atunci când credem că ne-am trezit, dar descoperim că suntem, de fapt, în vis. Toate aceste experiențe reflectă o creștere a gradului de conștientizare în starea de somn.

Pentru a studia mai bine visele, diferitele experienţe „anormale” din timpul somnului şi chiar conştiinţa, am lansat un sondaj online pe scară largă cu privire la experiențele de somn.

Visul lucid şi creierul

Aproximativ jumătate dintre noi experimentăm cel puțin un vis lucid în viața noastră. În acest fel oamenii pot simula scenarii dorite cum ar fi întâlnirea dragostei vieții lor sau victoria într-o bătălie medievală. Există unele dovezi că visul lucid poate fi indus, astfel încât nu este de mirare că au apărut numeroase comunități online în care membrii acestora îşi împărtășesc sfaturi și trucuri pentru a obţine o luciditate mai bună în timpul viselor.

Într-un studiu recent li s-a cerut participanților să prezinte în detaliu cel mai recent vis al lor. S-a constatat că în cazul viselor lucide (în comparație cu visele non-lucide) persoana respectivă a conștientizat mult mai bine faptul că se află într-un vis. De asemenea, participanții care au avut vise lucide au declarat şi că au avut un control mult mai bun asupra gândurilor și acțiunilor lor din vis, fiind capabili să gândească logic și să-şi acceseze amintiri din viața reală.

Un alt studiu a analizat capacitatea oamenilor de a lua decizii conștiente în starea de veghe, precum și în timpul viselor lucide și non-lucide. S-a constatat un grad mare de suprapunere între capacităţile care ţin de voinţă atunci când suntem treji şi atunci când visăm lucid. Cu toate acestea, capacitatea de a planifica s-a redus în cazul viselor lucide, comparativ cu starea de veghe.

Visele lucide şi cele non-lucide sunt cu siguranţă diferite şi acest lucru ar putea sugera că ele activează zone diferite ale creierului. Nu este însă uşor de demonstrat acest lucru. Activitatea cerebrală trebuie scanată pe timpul nopţii pentru ca cercetătorii să-şi dea seama când apare un vis lucid şi pentru a compara activitatea creierului din timpul unui vis lucid cu cea din timpul unui vis obişnuit.

În cadrul studiului, cercetătorii au stabilit un cod de comunicare cu participantul în timpul fazei de somn REM (rapid eye movement) în care de obicei apar visele. Această fază este caracterizată de o mişcare rapidă a ochilor. Astfel, cercetătorul şi participantul au stabilit că două mişcări în stânga urmate apoi de două mişcări spre dreapta vor semnala că participantul este lucid. S-a constatat că trecerea de la o stare non-lucidă a somnului la una lucidă este asociată cu o activitate cerebrală crescută în zona frontală a creierului. Această zonă este asociată cu funcţii cognitive avansate, cum ar fi raţionamentul logic şi comportamentul voluntar, care sunt de obicei observate numai în timpul stărilor de veghe.

Activitatea cerebrală observată, adică undele gamma, este specifică în cazul senzaţiilor, emoţiilor, gândurilor şi amintirilor ce sunt integrate în conştient. Un alt studiu a constatat că o stimulare electrică a acestor zone a cauzat o creştere a lucidităţii visului.

De asemenea, un alt studiu a indicat cu o mai mare precizie zonele cerebrale implicate în visul lucid. Acestea sunt cortexul prefrontal şi precuneus. Aceste zone ale creierului sunt asociate cu capacităţi cognitive avansate.

Cortexul prefrontal. Credit: Natalie M. Zahr şi Edith V. Sullivan

Problema conștiinței

Cum apare conştiinţa în creier este una dintre cele mai uimitoare întrebări ale neuroştiinţei. S-a sugerat că studiul viselor lucide deschide noi perspective în cercetarea conştiinţei.

Acest lucru se datorează faptului că visele REM lucide şi cele normale sunt două faze în care experiența noastră conștientă este semnificativ diferită, dar starea creierului, în ansamblu, rămâne aceeași. Prin compararea diferenţelor specifice în ceea ce priveşte activitatea creierului dintr-un vis lucid şi unul non-lucid, putem căuta caracteristicile care stimulează conştiinţa specifică visului lucid.

În plus, prin utilizarea unui cod de comunicare, bazat pe mişcarea rapidă a ochilor la apariţia unui vis lucid, este posibil să studiem activitatea neurobiologică din acel moment pentru a înțelege nu numai ce caracterizează și menține conștiința trează, dar şi modul prin care aceasta se trezeşte.

Traducere după The ability to control dreams may help us unravel the mystery of consciousness