Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.
Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.
Premiul Nobel. Credit: Wikipedia
Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 2021 a fost acordat oamenilor de știință americani David Julius și Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor de temperatură și atingere, a anunțat Comitetul Nobel de la Stockholm.
David Julius si Ardem Patapoutian. Foto: Nobel Foundation
„Descoperirile lor revoluționare ne-au permis să înțelegem cum căldura, frigul și forța mecanică pot declansa impulsuri nervoase care ne permit să percepem și să ne adaptăm la lumea din jurul nostru”, se afirmă in comunicatul oficial al Fundației Nobel care a anunțat decernarea premiului.
„Aceste cunoștințe sunt folosite pentru dezvoltarea de tratamente pentru o serie largă de afecțiuni, inclusiv pentru durerea cronică”, subliniază Fundația Nobel.
David Julius, cercetător la Universitatea California din San Francisco, SUA, a folosit capsaicină, un compus înțepător al ardeiului iute, care induce o senzație de arsură, pentru a identifica un receptor din terminațiile nervoase ale pielii care reacționează la căldură.
Ardem Patapoutian, cercetător la Scripps Research din La Jolla, California, SUA, a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o categorie nouă de receptori care reacționează la stimuli mecanici în piele și organele interne.
Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2021 a fost acordat oamenilor de știință Klaus Hasselmann, Syukuro Manabe și Giorgio Parisi pentru „contribuțiile lor revoluționare la înțelegerea sistemelor fizice complexe”.
Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi. Foto: Nobel Foundation
Lui Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann le-a fost decernat jumătate din premiu pentru „modelarea fizică a climei Pământului, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”.
Giorgio Parisi a primit cealaltă jumătate din premiu pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”.
„Sistemele complexe sunt caracterizate de stări aleatorii și dezordine și din acest motiv sunt dificil de înțeles.
Premiul pentru fizică din acest an recunoaște noile metode pentru descrierea și prezicerea comportamentului pe termen lung a acestora”, se afirmă în comunicatul Academiei Regale Suedeze de Științe, cea care decernează anual premiile Nobel.
Syukuro Manabe este profesor la Princeton University, SUA, Klaus Hasselmann este profesor la Max Planck Institute for Meteorology, Hamburg, Germania, iar Giorgio Parisi este profesor la Sapienza University din Roma, Italia.
Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2021 a fost acordat cercetătorilor Benjamin List şi David W.C. MacMillan pentru „dezvoltarea organocatalizei asimetrice”, a anunțat Academia Regală de Ştiinţe din Suedia.
Benjamin List şi David MacMillan au fost recompensaţi cu premiul Nobel ca urmare a dezvoltării unui nou instrument, de mare precizie, în domeniul construcţiei moleculare: organocataliza.
Benjamin List şi David W.C. MacMillan. Foto: Nobel Foundation
Multe domenii de cercetare şi industrii sunt dependente de abilitatea chimiştilor de a construi molecule care pot să formeze materiale elastice şi durabile, să stocheze energie în baterii sau să inhibe propagarea bolilor. Aceste procese necesită catalizatori, substanţe care controlează şi accelerează reacţiile chimice, fără să devină parte din produsul final.
Din acest motiv, catalizatorii sunt instrumente fundamentale pentru chimişti, însă oamenii de ştiinţă știau de existența a doar două tipuri de catalizatori: metale şi enzime.
Benjamin List şi David MacMillan au câştigat premiul Nobel pentru chimie din acest an pentru că au dezvoltat în 2000, independent unul de celălalt, un al treilea tip de cataliză. Aceasta se numeşte organocataliză asimetrică şi are la bază mici molecule organice.
Benjamin List şi David MacMillan au demonstrat că aceşti catalizatori organici pot fi utilizaţi pentru a susţine o multitudine de reacţii chimice. Folosind acele reacţii, cercetătorii pot acum să construiască mai eficient substanţe şi materiale noi, de la noi produse farmaceutice şi până la molecule care pot să capteze lumina în celule solare. În acest fel, catalizatorii organici aduc omenirii beneficii imense.
Benjamin List este directorul Institutului Max Planck pentru cercetări asupra cărbunelui din oraşul Mulheim an der Ruhr, Germania, iar David W.C. MacMillan este profesor la Universitatea Princeton din Statele Unite.
Scriitorul tanzanian Abdulrazak Gurnah a primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2021 pentru „înţelegerea, lipsită de compromisuri şi plină de compasiune, efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor prinşi la intersecţia dintre culturi şi continente”, potrivit comunicatului oficial al Academiei Suedeze.
Abdulrazak Gurnah. Foto: Nobel Foundation
Abdulrazak Gurnah s-a născut în 1948 pe insula Zanzibar din Oceanul Indian şi a ajuns în Anglia în calitate de refugiat la sfârşitul anilor 1960. A început să scrie în limba engleză şi a publicat 10 romane şi o serie de nuvele.
Tema dezrădăcinării refugiaţilor se regăseşte pe întregul parcurs al operei sale literare.
Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2021 a fost acordat jurnalistilor Maria Ressa și Dmitri Muratov pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertății de exprimare în Filipine și Rusia”.
Maria Ressa și Dmitri Muratov. Foto: Nobel Foundation
„Maria Ressa folosește libertatea de exprimare pentru a dezvălui abuzul de putere, folosirea violenței și creșterea autoritarianismului în țara ei natală, Filipine. În 2012 ea a cofondat Rappler, o companie media digitală pentru jurnalism de investigație. Ca jurnalist și CEO al Rapple, Maria Ressa s-a arătat a fi o apărătoare neînfricată a libertății de exprimare”, notează comitetul Nobel norvegian.
„Rappler a atras atenția în mod critic asupra controversatei campanii antidrog criminale dusă de regimul Duterte”, sublinază acesta.
„Dmitri Muratov a apărat de decenii libertatea de exprimare în Rusia în condiții tot mai dificile. În 1993 el a fost unul dintre fondatorii ziarului independent Novaya Gazeta. Șase dintre jurnaliștii săi au fost uciși de la înființarea ziarului”, precizează comitetul Nobel.
„În pofida crimelor și amenințărilor, redactorul-șef al Novaya Gazeta, Dmitri Muratov, a refuzat să abandoneze politica editorială independentă a ziarului. El a apărat constant drepturile jurnaliștilor”, afirmă comitetul din Norvegia.
Comitetul a subliniat că cei doi jurnalişti „reprezintă toţi jurnaliştii care apără acest ideal într-o lume în care democraţia şi libertatea presei se confruntă cu condiţii tot mai vitrege”.
Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2021 a fost acordat lui David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens pentru „contribuțiile empirice la economia muncii” și „contribuțiile metodologice la analiza relațiilor de cauzalitate”.
David Card, Joshua D. Angrist și Guido W. Imbens. Foto: Nobel Foundation
Laureaţii din acest an au demonstrat că există răspunsuri la multe din marile întrebări ale societăţii. Soluţiile lor susţin utilizarea experimentelor naturale, situaţii care decurg din viaţa reală care seamănă cu experimentele aleatorii.
Folosind experimentele naturale, David Card a analizat efectele pieţei muncii asupra salariului minim, imigraţiei şi educaţiei. Joshua D. Angrist şi Guido W. Imbens au fost recompensaţi „pentru contribuţiile lor metodologice la analiza relaţiilor cauzale”, conform CNN.
Toţi trei îşi desfăşoară cercetările în Statele Unite: David Card la Universitatea Berkeley din California, Joshua D. Angrist la Massachusetts Institute of Technology (MIT), iar Guido W. Imbens la Universitatea Stanford.
Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.
Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Comentariu Facebook