Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.

Premiile Nobel au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile Nobel se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel

Premiul Nobel. Credit: Wikipedia

Premiul Nobel pentru Medicină 2020

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 2020 a fost acordat lui Michael Houghton (Marea Britanie), Harvey Alter (SUA) și Charles Rice (SUA), pentru „descoperirea virusului hepatitei C”, potrivit anunţului Comitetului Nobel.

Premiul Nobel pentru Medicină 2020

Cei trei au fost recompensați pentru contribuția lor “decisivă” în lupta împotriva acestei forme de hepatită, “o problemă de sănătate mondială majoră care provoacă ciroză și cancer la ficat”, a precizat juriul Nobel.

Organizația Mondială a Sănătății estimează un număr anual de infecții cu hepatită C de circa 70 de milioane și 400.000 de decese în fiecare an.

La sfârșitul anilor ‘70, Harvey Alter a observat o contaminare hepatică misterioasă în timpul transfuziilor despre care şi-a dat seama că nu era vorba nici de hepatita A, nici de hepatita B.

În anul 1989, Michael Houghton și echipa sa au fost creditați cu descoperirea secvenței genetice a virusului. Charles Rice este cel care a studiat ani de zile modul cum se multiplică virusul, lucrări care au condus la apariția unui nou tratament revoluționar în anii 2010.

Munca lor reprezintă “o realizare istorică în lupta noastră continuă împotriva infecțiilor virale”, a arătat Gunilla Karlsson Hedestam, membru al Adunării Nobel care decernează premiile.

Premiul Nobel pentru Fizică 2020

Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2020 a fost acordat lui Roger Penrose (Marea Britanie), Reinhard Genzel (Germania) și Andrea Ghez (SUA), trei pionieri în studiile privind găurile negre, a anunțat Comitetul Nobel.

Premiul Nobel pentru Fizică 2020

O gaură neagră este un obiect cosmic atât de masiv încât nimic nu poate scăpa din interiorul unei suprafeţe care o mărgineşte, cunoscută sub numele de orizontul evenimentelor. În interiorul acestei suprafeţe câmpul gravitaţional este deosebit de intens şi nici măcar lumina nu poate scăpa din gaura neagră.

Acesta este şi motivul pentru care este practic imposibil să fotografiem o gaură neagră.

Penrose (89 de ani) a câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea faptului că “formarea unei găuri negre este o predicție solidă a teoriei relativității generale“, în timp ce Genzel (68 de ani) și Ghez (55 de ani) au fost recompensați pentru “descoperirea unei găuri negre supermasive în centrul galaxiei noastre”, a explicat juriul Nobel, anunțând acest premiu la Stockholm.

Găurile negre supermasive sunt o enigmă în astrofizică, iar formarea lor se află în centrul atenţiei astrofizicii moderne. Cercetătorii cred că acestea consumă gazele emise de galaxiile foarte dense care le înconjoară.

Găurile negre pot fi observate indirect prin intermediul fenomenelor pe care le provoacă în mediul apropiat. Cu toate acestea, o primă imagine revoluționară a orizontului evenimentelor unei găuri negre a fost dezvăluită în aprilie 2019.

Andrea Ghez devine astfel a patra femeie care câștigă un premiu Nobel pentru Fizică, cel mai ”masculin” dintre cele șase premii scandinave, a anunțat Comitetul Nobel.

Premiul Nobel pentru Chimie 2020

Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2020 a fost acordat lui Emmanuelle Charpentier (Franța) și Jennifer Doudna (SUA), specialişti în genetică care au creat “foarfeca moleculară” capabilă să modifice genele umane, a anunţat comitetul Nobel.

Premiul Nobel pentru Chimie 2020

Acest premiu a fost decernat pentru “dezvoltarea unei metode de editare a genelor“, cu “un instrument pentru rescrierea codului vieții”, a subliniat juriul de la Stockholm.

Emmanuelle Charpentier (51 de ani) și Jennifer Doudna (56 de ani) devin astfel a șasea și a șaptea femeie care câștigă Premiul Nobel pentru chimie din anul 1901.

În iunie 2012, cele două cercetătoare și colegii lor au descris în revista Science un instrument capabil să simplifice modificarea genomului. Mecanismul se numește Crispr/Cas9 și este supranumit “foarfeca moleculară”.

Dacă terapia genetică constă în inserarea unei gene normale în celulele care au o genă defectă, precum un cal troian, Crispr merge mai departe: în loc să adauge o genă nouă, instrumentul modifică o genă existentă.

Această tehnică este ușor de folosit, puțin costisitoare și le permite oamenilor de știință să taie ADN-ul exact acolo unde doresc, pentru a crea sau corecta, spre exemplu, o mutație genetică.

William Kaelin, câştigătorul Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2019, afirmă că “modificarea genetică prin Crispr este de departe în fruntea descoperirilor deceniului în medicină”.

Cele două cercetătoare au fost, de asemenea, citate printre favoritele pentru Premiul Nobel pentru Medicină.

Premiul Nobel pentru Literatură 2020

Poeta Louise Glück (SUA), 77 de ani, a primit Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2020, o recompensă care nu era anticipată de mulți și care încoronează opera sa, începută la finalul anilor ’60.

Premiul Nobel pentru Literatură 2020
Premiul a fost acordat pentru “vocea sa poetică caracteristică, care, cu frumusețea sa austeră, face universală existența individuală”, a anunțat Academia suedeză.

Copilăria, viața de familie, relația strânsă între părinți și între frați și surori sunt o tematică centrală a operei sale.

Premiul Nobel pentru Pace 2020

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2020 a fost decernat Programului Alimentar Mondial (PAM) al Națiunilor Unite, a anunțat Comitetul Nobel norvegian, care a subliniat că nevoia de soluții multilaterale este „mai evidentă ca niciodată.

PAM a fost recompensat pentru “eforturile de luptă împotriva foametei, pentru contribuția la ameliorarea condițiilor de viaţă în zonele afectate de conflicte și pentru că a jucat un rol principal în eforturile care vizează împiedicarea utilizării foametei ca o armă de război”, a declarat președintele comitetului Nobel, Berit Reiss.

Acţionând inclusiv cu ajutorul elicopterelor, elefanților sau cămilelor, PAM se prezintă drept “cea mai mare organizație umanitară”, în condițiile în care 690 milioane de oameni, 1 din 11, sufereau de subalimentație cronică în anul 2019.

Înființat în anul 1961, cu sediul la Roma și finanțat integral prin contribuții voluntare, PAM afirmă că a distribuit 15 miliarde de porții alimentare și a asistat 97 milioane de persoane, din 88 de țări, în cursul anului trecut.

În ciuda progreselor înregistrate, obiectivul de a eradica foametea până în anul 2030 pare de neatins, în special după apariția pandemiei de coronavirus.

Premiul Nobel pentru Economie 2020

Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson, cercetători în cadrul Universității Stanford din Statele Unite, au primit Premiul Nobel pentru Economie în anul 2020, a anunțat Academia Suedeză, potrivit Reuters.

Premiul Nobel pentru Economie 2020
Cei doi au primit premiul pentru” îmbunătățiri ale teoriei licitațiilor și inventarea de noi formate de licitații”, potrivit nobelprize.org.

„Laureații de anul acesta, Paul Milgrom and Robert Wilson, au studiat cum funcționează licitațiile. De asemenea, ei au folosit ideile lor pentru a realiza noi formate de licitații pentru bunuri și servicii, dificil de vândut în modul tradițional, precum frecvențele radio.

Descoperirile lor au adus beneficii vânzătorilor, cumpărătorilor și plătitorilor de taxe din toată lumea”, se spune în motivarea acordării premiului.

„Laureații premiului pentru Științe Economice de anul acesta au pornit de la teoriile fundamentale, iar apoi au folosit rezultatele lor în domeniul practicii, acestea răspândindu-se la nivel global. Descoperirile lor au adus mari beneficii societății”, a spus Peter Fredriksson, președintele Comisiei pentru Premiile Nobel.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.