Laureaţii Premiului Nobel 2018

Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul Nobel. Credit: Wikipedia

Premiul Nobel pentru Medicină 2018

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 2018 a fost acordat cercetătorilor James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.

 

Descoperirea celor doi oameni de ştiinţă se bazează pe abilitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin inhibarea reglării negative a sistemului imunitar, un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

În vârstă de 70 de ani, James P. Allison este profesor, preşedinte al departamentului de imunologie şi director executiv la M. D. Anderson Cancer Center din Houston, dar şi director al consiliului ştiinţific al Cancer Research Institute din New York.

Tasuku Honjo, în vârstă de 76 de ani, este director general adjunct şi profesor la Institutul universitar pentru studii avansate din Kyoto şi profesor la Universitatea din Kyoto.

Statisticile arată că una din trei persoane ce trăiește într-una din țările dezvoltate economic poate suferi de cancer. În ultimii 50 de ani, numărul celor care suferă de cancer a crescut în mod alarmant. Cu toate acestea, numărul celor care reușesc să se vindece de această boală a crescut de la mai puțin de o treime la peste două treimi dintre cei afectați.

„Cancerul ucide în fiecare an milioane de oameni şi este una dintre cele mai mari provocări ale omenirii. Prin stimularea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase, laureaţii de anul acesta au creat o nouă abordare a terapiilor anticancer”, se afirmă în comunicatul Comitetului Nobel.

James P. Allison a studiat o proteină care „acționează ca o frână în cadrul sistemului imunitar”, au explicat organizatorii. Cercetătorul a reuşit dezactivarea acestei „frâne” şi activarea celulelor imunitare ce atacă tumorile canceroase, dezvoltând acest concept în cadrul unei noi abordări pentru tratarea pacienţilor.

Experimentele sale privind blocarea proteinei CTLA-4 au condus la rezultate pozitive încă din anul 1994.

La rândul său, Tasuku Honjo a fost recompensat cu această distincţie pentru descoperirea unei alte proteine, denumită PD-1, care acţionează tot ca o „frână” în cadrul sistemului imunitar, însă aceasta are un mecanism de acţiune diferit.

„Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit uimitor de eficiente în lupta împotriva cancerului”, afirmă Comitetul Nobel.

Premiul Nobel pentru Fizică 2018

Cercetătorul american Arthur Ashkin va împărţi cu o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa) şi Donna Strickland (Canada) Premiul Nobel pentru Fizică, care a fost atribuit de Academia Regală de Ştiinţă din Suedia „pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserelor„.

Donna Strickland devine astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, după Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.

Invenţiile premiate în acest an au revoluţionat fizica laserilor, a afirmat Göran K. Hansson, secretar general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care a anunţat numele câştigătorilor.

„Obiecte de dimensiuni extrem de mici şi procese incredibil de rapide apar acum într-o lumină nouă. Instrumentele avansate de mare precizie deschid calea către zone neexplorate ale cercetării şi către o multitudine de aplicaţii industriale şi medicale”, potrivit Academiei Regale de Ştiinţă din Suedia.

Cercetătorul Arthur Ashkin a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru „pensete optice şi aplicaţiile în domeniul sistemelor biologice”.

Arthur Ashkin, s-a născut în 1922 în New York, Statele Unite. A obţinut doctoratul în 1952 la Cornell University, SUA şi la ora actuală este cercetător la Bell Laboratories din Holmdel, Statele Unite. Ashkin are 96 de ani, record absolut printre laureaţii Nobel.

Arthur Ashkin a primit jumătate din premiu pentru inventarea aşa-numitelor pensete optice (optical tweezers) care pot „apuca şi manipula” particule, atomi sau molecule cu ajutorul fasciculelor laser. Aceste pensete pot manipula inclusiv virusuri, bacterii şi chiar celule vii, care astfel pot fi studiate fară să fie distruse.

În consecinţă, cu ajutorul pensetelor opice se pot studia mecanismele care stau la baza vieţii.

Oamenii de ştiinţă Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru Fizică pentru „metoda lor de generare a pulsurilor optice ultrascurte şi de înaltă intensitate”.

Director al Laboratorului de optică aplicată (LOA) şi profesor la Şcoala Politehnică, Gérard Mourou în cei 40 de ani de carieră a studiat laserele şi aplicaţiile lor, mai ales în chirurgia medicală, dar şi în arheologie.

Gérard Mourou s-a născut în 1944, în Albertville, Franţa. A obţinut diploma de doctorat în anul 1973 şi a fost conducătorul tezei de doctorat a lui Donna Strickland. În prezent lucrează la École Polytechnique din Franţa şi la University of Michigan.

Donna Strickland s-a născut în 1959 în Guelph, Canada, şi a obţinut titlul de doctor în 1989 la Universitatea Rochester din Statele Unite. În prezent este cercetătoare la University of Waterloo, Canada.

Cercetătorii speră să dezvolte şi alte aplicaţii ale laserelor, mai ales în domeniul tratării deşeurilor nucleare, pentru imagerie medicală, tratamentul tumorilor sau eliminarea deşeurilor din spaţiul cosmic.

Premiul Nobel pentru Chimie 2018

Cercetătoarea americană Frances H. Arnold şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă George P. Smith (SUA) şi Gregory P. Winter (Marea Britanie) au fost desemnaţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Chimie din anul 2018, ei fiind recompensaţi „pentru o revoluţie bazată pe evoluţie”, după cum a anunţat miercuri Academia Regală de Ştiinţe din Suedia.

Frances H. Arnold este a doua femeie care câştigă în acest an o distincţie Nobel, după Donna Strickland din Canada, care a obţinut premiul Nobel pentru Fizică.

Totodată, Arnold devine a cincea femeie declarată câştigătoare a Premiului Nobel pentru Chimie, acordat pentru prima oară în 1901, după Marie Curie (1911), Irene Joliot-Curie (1935), Dorothy Crowfoot Hodgkin (1964) şi Ada E. Yonath (2009), conform nobelprize.org.

Laureaţii din acest an ai Premiului Nobel pentru Chimie „au utilizat aceleaşi principii ale evoluţiei, modificarea genetică şi selecţia, pentru dezvoltarea unor proteine ce rezolvă unele probleme din domeniul chimiei ale omenirii”, notează Comitetul Nobel.

Metodele concepute de laureaţii din acest an sunt în prezent dezvoltate pe plan internaţional în diferite domenii, „pentru o industrie chimică mai prietenoasă cu mediul, pentru obţinerea de noi tipuri de materiale”, dar şi în producţia de biocombustibili sustenabili şi „pentru scăderea numărului de îmbolnăviri şi salvarea vieţii”, menţionează sursa citată.

Frances Arnold a condus „prima evoluţie controlată a enzimelor, proteine ce catalizează reacţiile chimice”, potrivit Comitetului Nobel. Enzimele produse prin evoluţia controlată sunt utilizate în prezent în procesul de producţie din diverse domenii, de la obţinerea de biocombustibili la industria farmaceutică.

Laureatul George Smith a dezvoltat o metodă prin care un microorganism bacteriofag, un virus care infectează bacteriile, poate fi utilizat pentru a dezvolta noi proteine.

Sir Gregory Winter a utilizat această tehnică pentru obţinerea de noi produse farmaceutice. În prezent această metodă a contribuit la producţia de anticorpi ce pot neutraliza toxinele, contracara bolile autoimune şi pot vindeca metastazele.

Premiul Nobel pentru Pace 2018

Medicul congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, activistă yazidi pentru drepturile omului care a fost victimă a sclaviei sexuale la care a recurs gruparea Stat Islamic, sunt câştigătorii premiului Nobel pentru Pace în anul 2018 pentru „eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi conflict armat’, a anunţat Comitetul Nobel, potrivit site-ului oficial nobelprize.org.

„Ambii laureaţi au o contribuţie esenţială la concentrarea atenţiei asupra crimelor de război şi asupra combaterii acestora”, se arată în explicaţia deciziei Comitetului Nobel.

Denis Mukwege, medic ginecolog care tratează victimele violenţei sexuale în Congo, conduce spitalul Panzi din oraşul Bukavu. Deschisă în 1999, clinica tratează mii de femei, în fiecare an, dintre care multe au nevoie de intervenţii chirurgicale în urma violenţelor sexuale.

Nadia Murad militează pentru drepturile minorităţii yazidi din Irak şi pentru drepturile femeilor şi ale refugiaţilor în general. Ea s-a aflat printre cele aproximativ 3.000 de adolescente şi femei yazidi victime ale violurilor şi altor abuzuri comise de combatanţii Statului Islamic la Mosul (nordul Irakului), începând din anul 2014.

Premiul Nobel pentru Economie 2018

Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit lui William Nordhaus (Yale University, SUA) şi Paul Romer (NYU Stern School of Business, New York, SUA) pentru eforturile lor în ceea ce priveşte „rezolvarea unora dintre cele mai fundamentale şi mai presante probleme ale timpurilor noastre: creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale şi bunăstarea populaţiei lumii”, informează site-ul oficial nobelprize.org.

Premiul a fost acordat pentru integrarea schimbărilor climatice, respectiv pentru integrarea tehnologiilor inovative, în analiza pe termen lung a economiei globale și bunăstarea populației la nivel mondial.

William Nordhaus s-a ocupat de schimbările climatice. Studiile sale analizează conexiunile dintre societate şi natură. Nordhaus a decis să studieze aceste probleme în anii ’70, deoarece oamenii de ştiinţă au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de efectul combustibililor fosili asupra încălzirii planetei.

La mijlocul anilor ’90 William Nordhaus a creat, pentru prima dată, un model de evaluare integrat, care descrie interdependenţa globală dintre economie şi climă. Modelul său integrează teorii şi rezultate empirice din fizică, chimie şi economie.

Modelul său este utilizat pe scară largă în prezent pentru a simula modul cum economia şi clima se pot influenţa reciproc, servind şi ca reper pentru prezicerea sau cuantificarea consecințelor politicilor climatice.

Paul Romer, 62 de ani, predă la Stern School of Business a New York University şi a evidențiat rolul mecanismelor economice și a reglementărilor în tendinţa companiilor spre inovare. Cercetările sale au constituit bazele teoriei creşterii endogene.

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat pentru prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

Pentru prima dată în 75 de ani, premiul Nobel pentru Literatură nu se acordă în anul 2018 din cauza unui scandal sexual care a zdruncinat Academia suedeză şi care a declanşat demisia a 8 membri ai celebrei instituţii.

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.