Jocurile îmbunătăţesc capacităţile cognitive?
În ultimii ani cercetătorii au fost entuziasmaţi de ideea conform căreia anumite jocuri video și jocuri pe calculator ne pot îmbunătăţi capacităţile cognitive prin dezvoltarea inteligenţei fluide. De asemenea, acestea ne-ar ajuta să putem lua decizii în mod rapid și să ne putem concentra mai bine asupra a ceea ce avem de făcut. N.t. Inteligența fluidă se referă la capacitatea de a putea rezolva probleme noi într-un mod independent de informaţiile acumulate anterior.
Ce se întâmplă în creier atunci când ne jucăm? Credit: Ten03/www.shutterstock.com
Să nu uităm că orice îmbunătățire își are propriile limite în domeniul său de aplicare. Ca exemplu, chiar dacă ne perfecţionăm cântatul la pian asta nu înseamnă că vom deveni nişte jucători de baschet mai buni. Cu toate acestea, faptul că știm să cântăm la pian ne-ar putea ajuta să cântăm la xilofon. Practicând baschetul ne-am putea îmbunătăți condiţia fizică, ceea ce ar fi un lucru benefic nu numai pe terenul de baschet, dar și în bazinul de înot. Jocurile pot contribui la îmbunătăţirea unor procese cognitive de care beneficiem chiar şi atunci când nu ne jucăm. Cu toate acestea, influenţa lor nu se manifestă în tot ceea ce face creierul nostru.
Potențialele beneficii cognitive ale jocurilor au generat un interes deosebit în rândul cercetătorilor. Unele dintre rezultatele obţinute de aceştia susţin existenţa unor beneficii cognitive de pe urma jocurilor, în timp ce alte rezultate, cum ar fi cele ale un studiu recent din SUA care a fost anunţat în revista Psychological Science, nu confirmă această afirmaţie. Având în vedere acest dezacord, cum putem cunoaşte adevărul în această privinţă?
Cercetarea îşi poate pierde perspectiva
Înainte de a intra în detaliile acestui nou studiu, este bine să ne gândim ce este în general o probă convingătoare. Dacă ați ajuns la concluzia că numărul de ore petrecut în biroul unui medic nu se corelează cu speranța de viață, asta înseamnă că nu trebuie să mergem la doctor? Să sperăm că nu, pentru că oamenii care nu au acces la o îngrijire medicală de specialitate au o stare precară de sănătate, aşa cum cei care suferă de boli grave trebuie să se prezinte mult mai des la medic. Lipsa unei corelații nu înseamnă lipsa unei cauzalităţi, așa cum o corelație nu implică o cauzalitate.
În acest caz oamenilor nu li se repartizează în mod aleatoriu un anumit tratament, ca într-un studiu medical în care efectul unui medicament este evaluat prin analiza comparativă a celor care au primit un medicament placebo cu cei cărora li s-a administrat un medicament real. Testele reale care se desfăşoară în condiţii aleatoare, spre deosebire de studii, le permit cercetătorilor să deducă o relaţie de cauzalitate între diferite variabile.
Deşi aceste concepte de bază sunt clare pentru cei mai mulţi dintre noi, cumva oamenii își pierd perspectiva atunci când vine vorba despre evaluarea cercetărilor asupra jocurilor video.
Numărul orelor de joc
Într-un nou studiu, condus de către Nash Unsworth de la University of Oregon, cercetătorii au descoperit că cei care s-au declarat a fi gameri pasionaţi beneficiază de o serie de avantaje cognitive în comparaţie cu cei care nu sunt gameri. Cu toate acestea, atunci când analizele cercetătorilor au inclus toţi participanţii la studiu, de la cei care nu sunt gameri până la cei mai pasionaţi gameri, s-a constatat că nu există nicio legătură între numărul de ore pe care o persoană le dedică gaming-ului și abilitățile lor cognitive. Abilitățile cognitive au fost evaluate pe baza unor teste prin care s-a măsurat capacitatea oamenilor de a memora anumite informații în timp ce luau decizii rapide. Aceste măsurători au fost corelate cu numărul de ore pe care oamenii le-au petrecut jucându-se în fiecare săptămână.
Studiul nu a utilizat metoda repartizării aleatorii şi nici nu a analizat cum se modifică abilităţile cognitive de-a lungul timpului în funcție de tipul jocului. Se neglijează, de asemenea, variabilele intricate cum ar fi sexul, statutul socio-economic, alte activităţi de zi cu zi și experienţa jucătorilor.
Această cercetare poate fi un bun punct de plecare pentru efectuarea unui experiment adevărat. Din fericire, există unele teste controlate randomizate care arată că activităţile de gaming pot îmbunătăți unele aspecte ale cogniţiei, inclusiv flexibilitate cognitivă.
O slăbiciune a testelor randomizate controlate ce sunt aplicate oamenilor în timp ce se joacă este aceea că acestea tind să implice un număr mai mic de participanţi din cauza timpului și a costurilor implicate în acest sens. Un număr mai mic de participanţi înseamnă că este mult mai probabil să se observe un efect al jocurilor datorită şansei sau să nu se observe un efect atunci când acesta există cu adevărat. Avantajele unui studiu de tip sondaj este acela că mulți participanți pot fi examinaţi fără a fi necesară instruirea lor în acest scop.
Antrenarea creierului? Credit: Jacek Chabraszewski/www.shutterstock.com
O soluție ar fi aceea de a se combina punctele forte ale studiului de tip sondaj (multe persoane) cu o abordare experimentală. Prin urmărirea obiceiurilor de joc și a schimbărilor în ceea ce priveşte abilitățile cognitive în funcţie de timp, s-ar putea deduce modul prin care diferitele abilităţi cognitive sunt afectate de diferitele tipuri de jocuri existente. Pe baza participanţilor la aceste studii s-ar putea crea o bază de date suficient de mare cu care s-ar putea determina care jocuri sunt mai potrivite pentru un anumit individ. PlayIQ reprezintă un proiect online, condus de mine și de către alți oameni de știință, care are tocmai acest obiectiv.
Există şi alte metode pentru îmbunătăţirea capacităţile cognitive
În concluzie, ar trebui să ne jucăm pentru a ne îmbunătăți abilităţile cognitive? Deși probabil există unele beneficii determinate de jocuri, multe alte activități, cum ar fi un exerciţiu fizic, un somn adecvat sau socializarea, pot îmbunătăți, de asemenea, capacităţile cognitive.
Având în vedere că într-o zi există doar 24 de ore, este important să ţineţi cont de acest aspect atunci când evaluaţi consecinţele unei activităţi intense de gaming. Ca întotdeauna, recomandarea este moderaţia. Bucurați-vă de jocurile voastre, dar nu neglijaţi şi celelalte activități sănătoase.
Traducere şi adaptare după Gaming improves your brain power – reality or hype?