Cercetătorii din cadrul National Institute of Scientific Research (INRS) din Montreal au publicat un studiu în care descriu rezultatele unei noi cercetări având drept scop obţinerea invizibilității unui obiect.

Dispozitivul lor, denumit mantia de invizibilitate spectrală, este primul care modifică culoarea (sau frecvența) undelor de lumină care interacționează cu un obiect, făcându-l invizibil.

„Lucrarea noastră reprezintă un progres în ceea ce priveşte obţinerea invizibilității”, a declarat într-un comunicat de presă José Azaña, autorul studiului.

Invizibilitatea

Credit: Harry Potter, J. K. Rowling/Warner Bros

Pentru a înţelege cum funcţionează dispozitivul cercetătorilor trebuie să ne reamintim de spectrul electromagnetic. Acesta conţine toate radiațiile electromagnetice din Univers, de la radiațiile cu lungime de undă mică, cum ar fi radiaţia gamma şi radiaţia X, până la radiațiile cu lungime de undă mare, precum undele radio.

Spectrul electromagnetic

Spectrul electromagnetic

Spectrul vizibil, care este denumit uneori şi „spectrul optic”, reprezintă un domeniu al spectrului electromagnetic ce poate fi detectat de ochiul uman fără mijloace ajutătoare. Radiațiile electromagnetice din acest domeniu de lungimi de undă se numesc lumină (vizibilă). În condiții obişnuite ochiul uman percepe în aer lungimile de undă din domeniul de frecvențe 380 nm (violet) -750 nm (roşu).

Unele surse de radiaţii electromagnetice emit energie pe mai multe frecvențe. Acestea sunt denumite surse de bandă largă, iar Soarele este un exemplu în acest sens.

Când spunem că “vedem” un obiect, ceea ce vedem cu adevărat este interacțiunea dintre aceste unde electromagnetice având frecvenţa corespunzătoare domeniului optic și obiectul respectiv. Atunci când lumina de la Soare ajunge pe o mașină albastră, aceasta reflectă radiaţia electromagnetică având frecvența corespunzătoare culorii albastru, în timp ce toate celelalte unde electromagnetice având o frecvenţă diferită de cea a culorii albastru trec, pur și simplu, prin obiect. În consecinţă, ochii noștri detectează lumina de culoare albastră care este reflectată, permițându-ne să vedem mașina care este albastră.

Mantia de invizibilitate creată de cercetătorii INRS se bazează tocmai pe această proprietate a interacţiunii dintre lumină şi un obiect, aceasta reflectând numai lumina de culoare verde.

Pentru ca acest obiect să devină “invizibil” pentru ochiul uman, cercetătorii au folosit un filtru special conceput pentru a schimba, temporar, frecvențele corespunzătoare luminii de culoare verde din spectrul de bandă largă care ajunge pe obiect în frecvenţe corespunzătoare luminii de culoare albastră. Ulterior, cercetătorii au folosit un alt filtru pentru a schimba aceste frecvențe în frecvenţe corespunzătoare pentru culoarea verde, dar pe partea cealaltă a obiectului.

Rezultatul? Mantia de invizibilitate a devenit invizibilă pentru ochiul uman.

În prezent, dispozitivul de invizibilitate creat de cercetătorii INRS funcționează numai dacă este privit dintr-o anumită direcție. Cu toate acestea, Azaña susține că, teoretic, prin această metodă s-ar putea face un obiect invizibil indiferent de direcţia din care este privit.

Deocamdată un astfel de dispozitiv ar putea ajuta la securizarea telecomunicațiilor care utilizează canale de comunicaţii într-o bandă largă de frecvențe. Companiile de telecomunicații ar putea beneficia de această invenție, astfel încât anumite frecvențe de-a lungul rețelelor lor de fibră optică să devină “invizibile” şi astfel acestea să nu poată fi utilizate fără autorizare.

În consecinţă, această invenție a cercetătorilor ar putea fi utilă pentru securizarea datelor din reţelele de comunicaţii.

Sursă: Science Alert