Distracțiile și surprizele plăcute, prin râsul pe care îl pot declanșa, au un rol important în viaţa de zi cu zi.

Râsul, ca răspuns la evenimente amuzante, activează multe zone ale creierului care controlează activitatea motorie, emoțională, cognitivă și socială.

Aşa cum am arătat în “O introducere în psihologia umorului”, tot mai mulţi cercetători au evidenţiat puterea râsului de a îmbunătăţi condiţia fizică și mentală.

Râsul şi condiţia fizică

Oamenii încep să râdă încă din copilărie, ceea ce ajută la dezvoltarea mușchilor părţii superioare a corpului implicați în respirație. Dar râsul nu înseamnă doar respirație. Acesta se bazează pe o combinație complexă de mușchi faciali, care implică adesea mișcarea ochilor, capului și umerilor.

Atunci când râdem sau doar observăm pe cineva care râde sunt activate mai multe regiuni ale creierului: cortexul motor, care controlează mușchii, lobul frontal, care ne ajută să înțelegem contextul și sistemul limbic, care controlează emoțiile pozitive.

Activarea tuturor acestor sisteme întărește conexiunile neuronale și ajută un creier sănătos să își coordoneze mai bine activitatea.

Râsul și sănătatea

Credit: Thomas Barwick/Stone, Getty Images

Prin activarea căilor neuronale ale unor emoții, precum bucuria și veselia, râsul ne poate îmbunătăți starea de spirit și poate face ca răspunsul fizic și emoțional în faţa stresului să fie mai puțin intens.

De exemplu, râsul poate ajuta la controlul unor neurotransmițători de la nivelul creierului, precum serotonina, similar cu ceea ce fac antidepresivele.

Minimizând răspunsul creierului în faţa unor potenţiale probleme se limitează eliberarea neurotransmițătorilor și a unor hormoni, precum cortizolul, care pot deteriora în timp sistemul cardiovascular, metabolismul și sistemul imunitar.

Râsul poate fi considerat un antidot la stres, care slăbește aceste sisteme și crește vulnerabilitatea organismului în faţa bolilor.

Râsul şi starea mentală

Un bun simț al umorului și implicit râsul depind, în mare măsură, de inteligență.

Râsul, la fel ca umorul, izvorăsc, de obicei, din recunoașterea nepotrivirilor sau absurdităților unei anumite situații.

Dacă o astfel de situaţie surprinzătoare nu este înţeleasă mental, nu va provoca râsul, ci confuzie. Deducerea unor intenții sugerate și înţelegerea unei alte perspective poate spori intensitatea râsului și a amuzamentului pe care îl simțim.

Pentru a înţelege o glumă sau o situație plină de umor trebuie să putem vedea partea mai ușoară a lucrurilor. Trebuie să credem că există și alte posibilități în afară de cele strict literale.

Râsul şi activitatea socială

Multe abilități cognitive și sociale ne ajută să monitorizăm când și de ce apare râsul în timpul conversațiilor. Nici nu trebuie să auzim pe cineva râzând ca să putem râde şi noi.

Râsul creează legături între oameni. Lingvistul Don Nilsen subliniază că rareori râsul apare în singurătate şi susţine rolul social puternic al acestuia.

Râsul sugarilor este un semn extern de plăcere care ajută la consolidarea legăturii cu cei din jurul lor.

Mai târziu, tot râsul este un semn extern prin care împărtășim aprecierea unei situații. De exemplu, cei care vorbesc în public și actorii încearcă să râdă pentru a face publicul să se simtă, psihologic, mai aproape de ei, pentru a crea intimitate.

Râzând puţin în fiecare zi putem dobândi abilități sociale care s-ar putea să nu le avem în mod natural. Atunci când râdem ca răspuns la umor, ne împărtășim sentimentele cu ceilalți oameni și învăţăm că răspunsul nostru va fi acceptat/împărtășit şi de alți oameni și nu va fi respins/ignorat.

Psihologii au descoperit în urma studiilor că bărbații cu caracteristici de personalitate de tip A tind să râdă mai mult, în timp ce femeile cu aceste trăsături râd mai puțin. Ambele sexe râd mai mult în colectivitate decât atunci când sunt singure.

Puterea mentală a râsului

Cercetătorii în psihologie pozitivă studiază modul cum pot avea oamenii o viaţă împlinită și cum se pot dezvolta pe plan personal. Ei au constatat că râsul produce emoții pozitive care conduc la acest tip de dezvoltare personală.

Sentimente precum ar fi distracția, fericirea, veselia și bucuria sporesc gândirea creativă şi rezistența în faţa stresului. Ele amplifică sentimentul de bunăstare și satisfacția vieții.

Cercetătorii au constatat că aceste emoții pozitive, trăite cu umor și râs, se corelează cu aprecierea sensului vieții și ajută adulții mai în vârstă să aibă o viziune benignă asupra dificultăților cu care s-au confruntat de-a lungul vieții.

Râsul, ca răspuns la amuzament, este un mecanism sănătos de a face față greutăţilor vieţii. Atunci când râdem avem tendinţa să luăm situațiile dificile mai puțin în serios și ne simțim mai capabili să rezolvăm problemele.

De exemplu, psihologii au măsurat frecvența și intensitatea râsului a 41 de persoane pe parcursul a două săptămâni şi au evaluat, de asemenea, stresul fizic și mental al acestora.

Cercetătorii au descoperit că stresul a fost mai mic cu cât durata râsului a fost mai mare, indiferent dacă intensitatea râsului a fost puternică, medie sau slabă.

Cum putem beneficia de efectele pozitive ale râsului?

Un număr tot mai mare de terapeuți susțin utilizarea umorului și a râsului pentru creşterea încrederii personale și îmbunătățirea mediului de lucru.

Unele acţiuni sugerate de experţi se prezintă sub forma unor activități zilnice de umor, atunci când ne înconjurăm de oameni amuzanți, urmărim o comedie care ne face să râdem sau scriem câteva lucruri amuzante care s-au întâmplat în cursul zilei.

Râsul poate fi exersat chiar și atunci când suntem singuri. Putem adopta intenționat o perspectivă care apreciază latura amuzantă a evenimentelor.

Râsul yoga este o tehnică de utilizare a mușchilor implicaţi în respirație pentru a beneficia de efectele fizice pozitive ale râsului natural printr-un râs forțat.

Experimentele psihologice viitoare privind râsul vor susține, probabil, importanța acestuia pe tot parcursul zilei și poate chiar vor sugera mai multe modalități de a valorifica, în mod intenționat, beneficiile sale.

Janet M. Gibson, profesor de psihologie cognitivă, Colegiul Grinnell

Traducere după Laughing is good for your mind and your body – here’s what the research shows