Diamantele ar putea fi mult mai răspândite decât s-a crezut anterior
Formarea diamantelor în adâncul Pământului poate fi un proces mult mai frecvent decât s-a crezut anterior, potrivit unui nou studiu din revista Nature Communications.
„S-ar putea ca diamantele să nu fie chiar atât de rare pe cât s-a crezut anterior, dar această constatare nu va conduce la o reducere semnificativă a preţurilor din magazinele de bijuterii”, au declarat autorii studiului Prof. Dimitri Sverjensky și Dr Fang Huang, ambii de la Johns Hopkins University.
Diamante. Credit: Helgi / CC BY-SA 3.0.
„Motivul este acela că abundența diamantelor în apropiere de suprafața Pământului depinde de frecvenţa erupțiilor vulcanice de magmă. În urma acestora, diamantele ajung la suprafaţa Pământului din adâncurile în care se formează”.
„Pe de altă parte, diamantele care au făcut obiectul studiilor nu sunt ca cele ce împodobesc inelele de logodnă. Cele mai multe dintre acestea au dimensiuni de doar câţiva microni și nu sunt vizibile cu ochiul liber”.
Utilizând un model chimic, cercetătorii au constatat că diamantele se pot forma printr-o reacție chimică naturală care este mai simplă decât cele două procese principale în urma cărora se crede că se formează diamantele.
Mai exact, modelul specialiștilor arată că diamantele se pot forma odată cu creșterea acidității în timpul interacțiunii dintre apă și rocă.
„Noi am arătat că diamantele s-ar putea forma prin scăderea pH-ului în timpul interacțiunilor dintre apă şi rocă”, afirmă oamenii de ştiinţă. „Noi folosim un model teoretic al fluidelor din adâncul Pământului care conţin ioni, pentru a arăta că aceste fluide pot interacţiona ireversibil cu eclogitele la o temperatură de 900 grade Celsius și la o presiune de 5.0 GPa generând în acest fel diamante și minerale secundare”.
Până în prezent se credea că diamantele se formează prin oxidarea metanului sau prin reducerea chimică a dioxidului de carbon.
„Noul studiu a arătat că apa ar putea produce diamante atunci când pH-ul acesteia se reduce în mod natural, adică atunci când aceasta devine mai acidă, în timp ce se deplasează de la un anumit tip de rocă la alt tip de rocă”, a declarat Prof. Sverjensky.
„Cred că toată lumea este de acord că există multe alte medii de formare a diamantelor care aşteaptă să fie descoperite”, a adăugat el.
„În general, rezultatele noastre constituie o nouă teorie cantitativă a formării diamantelor ca o consecință a reacției dintre fluidele din adâncul Pământului cu tipurile de roci pe care le întâlnesc în timpul deplasării lor”, au concluzionat oamenii de știință.
Sursă: Sci-News