Cultură

De ce unora le este mai greu să fie fericiți?

Auto-ajutorarea este în plină expansiune fiind susținută de cercetările psihologiei pozitive, adică de studiul științific a ceea ce îi face pe oameni să fie fericiți. În același timp, incidența cazurilor de anxietate, depresie și autovătămare continuă să crească în întreaga lume.

Suntem sortiți să fim nefericiți, în ciuda acestor progrese în psihologie?

Potrivit unui articol influent din anul 2005, care a fost publicat în Review of General Psychology, 50% din fericirea oamenilor este determinată de genele lor, 10% depinde de circumstanțe și 40% de „activitatea intenționată” (în principal, dacă ești o persoană pozitivă sau nu).

Nu sunt fericit

Credit: Black Salmon

Această sugestie a fost criticată pe scară largă, deoarece s-a bazat pe presupuneri despre genetică care nu mai sunt susținute în prezent.

Timp de zeci de ani, cercetătorii în genetică comportamentală au efectuat studii cu gemeni și au stabilit că între 40% și 50% din variația fericirii lor a fost explicată de genetică, acesta fiind motivul pentru care procentul de 50% a apărut în studiul amintit mai sus.

Cercetătorii care studiază genetica comportamentală folosesc o tehnică statistică pentru a estima componentele genetice și de mediu pe baza legăturilor de rudenie familiale ale oamenilor. Acesta este motivul folosirii gemenilor în studiile lor.

Aceste procente statistice presupun că atât gemenii identici, cât și gemenii fraterni, se confruntă cu același mediu atunci când cresc. Aceasta este însă o presupunere care nu se confirmă  în realitate.

Ca răspuns la criticile aduse lucrării din 2005, aceiași autori au scris o altă lucrare în 2019 care a introdus o abordare mai nuanțată a efectului genelor asupra fericirii, recunoscând interacțiunile dintre genetică și mediul înconjurator.

Mediul înconjurator și genetica

Mediul înconjurator și genetica nu sunt independente între ele. Dimpotrivă, genetica moleculară, studiul structurii și funcției genelor la nivel molecular, arată că acestea se influențează constant între ele.

Genele influențează comportamentul care îi ajută pe oameni să-și aleagă mediul. De exemplu, extroversia transmisă de la părinți la copii îi ajută pe copii să-și aleagă grupurile de prietenie.

Similar, mediul modifică expresia genelor. De exemplu, atunci când femeile însărcinate au suferit de foame genele bebelușilor lor s-au schimbat în consecință, ducând la modificări de natură chimică care au suprimat un factor de creștere. Acest lucru a dus la nașterea unor copii mai mici decât de obicei și cu afecțiuni precum boli cardiovasculare.

Mediul înconjurator și genetica sunt interdependente și se afectează reciproc în mod constant. Acesta este motivul pentru care doi oameni crescuți în același mediu pot răspunde diferit la acesta, ceea ce înseamnă că presupunerea geneticii comportamentale a unui mediu identic pentru toată lumea nu mai este valabilă. De asemenea, dacă oamenii pot deveni sau nu mai fericiți depinde de „sensibilitatea lor la mediu” sau capacitatea lor de a se schimba.

Unii oameni sunt sensibili la mediul lor și, prin urmare, își pot schimba semnificativ gândurile, sentimentele și comportamentul ca răspuns la evenimente atât negative, cât și pozitive. Atunci când participă la un atelier de bunăstare sau citesc o carte de psihologie pozitivă, aceștia pot fi influențați de această stare și pot experimenta schimbări semnificativ mai mari în comparație cu alti oameni, iar schimbarea poate dura și mai mult.

Nu există o intervenție de psihologie pozitivă care să funcționeze pentru toți oamenii, deoarece suntem la fel de unici ca si ADN-ul nostru și, ca atare, avem o capacitate diferită de bunăstare și fluctuații ale acesteia de-a lungul vieții.

Suntem sortiți să fim nefericiți?

Unii oameni trebuie să se străduiască ceva mai mult pentru a-și îmbunătăți starea de bine decât alții, iar această strădanie poate însemna că vor continua să fie nefericiți pentru perioade mai lungi de timp. În cazuri extreme s-ar putea să nu experimenteze niciodată niveluri ridicate de fericire.

Alții, însă, care au o mai mare plasticitate genetică, adică sunt mai sensibili la mediu și, prin urmare, au o capacitate crescută de schimbare, pot fi capabili să-și îmbunătățească bunăstarea și poate chiar să prospere dacă adoptă un stil de viață sănătos și aleg să trăiască și să muncească într-un mediu care le sporește fericirea și dezvoltarea personală.

Genetica nu determină cine suntem, chiar dacă joacă un rol semnificativ în bunăstarea noastră. Ceea ce contează, de asemenea, sunt alegerile pe care le facem cu privire la locul în care trăim, cu cine trăim și cum ne trăim în general viața.

Toate acestea afectează atât fericirea noastră, cât și fericirea generațiilor următoare.

Traducere dupa Why some people find it harder to be happy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *