Probabil ai pățit asta – alarma e setată la 6:30 dimineața, dar cumva ți se deschid ochii cu câteva minute înainte să sune. Nu se aude niciun sunet, niciun semnal extern, doar corpul care știe cumva că e timpul să te trezești.
Poate părea ciudat, dar nu te-ai trezit din întâmplare. Este ceasul tău biologic la lucru – un sistem de sincronizare intern, uimitor de precis, care reglează momentul în care dormi și te trezești.
Dar cum funcționează exact acest ceas deșteptător încorporat?
În adâncul creierului se află un mic grup de neuroni numit nucleu suprachiasmatic, adesea denumit „ceasul principal” al organismului. Acești neuroni urmăresc timpul prin coordonarea ritmurilor interne, cum ar fi ritmul circadian (aliniat cu ziua de 24 de ore) pentru a regla somnul, temperatura corpului, foamea și digestia.
Ritmul circadian influențează momentul în care ne simțim somnolenți și alerți în fiecare zi. Corpurile noastre setează ceasul principal în mod natural și este complet normal să observăm variații în momentul în care oamenii preferă să doarmă și să fie treji.
V-ați întrebat vreodată de ce unii oameni sunt „matinali”, preferând să vadă răsăritul soarelui și să se culce devreme noaptea, iar alții sunt „bufnițe nocturne”, stând treji până târziu și dormind până la mijlocul dimineții? Acest lucru se datorează diferențelor în ritmul lor circadian.
Rutinele regulate de somn și trezire, mesele și exercițiile fizice programează ceasul nostru principal, astfel încât acesta să prezică când se vor întâmpla aceste comportamente în fiecare zi și să înceapă să elibereze hormonii corespunzători.
De exemplu, când ne trezim dimineața, experimentăm un fenomen cunoscut sub numele de „răspuns de trezire a cortizolului”. Aceasta este o creștere semnificativă a nivelului de cortizol – un hormon despre care se crede că ne ajută să ne pregătim pentru zi și să ne simțim plini de energie.
Pentru persoanele care au ore de trezire foarte constante și expunere la lumina dimineții, ceasul principal învață când se trezesc de obicei. Cu mult înainte să sune alarma, pregătește ușor corpul: temperatura crește, nivelurile de melatonină (un hormon al somnolenței) scad, iar nivelurile de cortizol încep să crească.
Până când sună alarma, corpul este deja în tranziție spre starea de veghe. Gândește-te la asta ca la un fel de semnal de alarmă hormonal.
Dacă te trezești adesea cu câteva minute înainte de alarmă și te simți alert și odihnit, este un semn că ritmul tău circadian este reglat fin. Ceasul tău biologic a învățat să anticipeze rutina ta și să te ajute să treci ușor de la somn la veghe.
Totuși, dacă te trezești înainte de alarmă, dar te simți amețit sau neliniștit, acest lucru ar putea semnala o calitate slabă a somnului, mai degrabă decât un ritm intern bine sincronizat.
Un program regulat de culcare și trezire ajută la antrenarea ceasului intern al organismului, mai ales atunci când acesta rămâne aliniat cu indiciile naturale din mediul înconjurător, cum ar fi schimbările de lumină și temperatură pe parcursul zilei.
Acest lucru va face mai ușor să adormi și să te trezești simțindu-te odihnit. Un program regulat de somn-veghe va ajuta corpul tău să „țină evidența timpului” și îl poate învăța să prezică când este timpul să te trezești.
Pe de altă parte, un program de somn neregulat poate perturba aceste ritmuri interne ale corpului, ducând la somnolență și dificultăți de concentrare și de îndeplinire a sarcinilor mentale.
Fără un tipar de somn constant, corpul se va baza pe o alarmă pentru a se trezi, ceea ce te va putea trezi în stadii mai profunde de somn și te va lăsa cu acea senzație de amețeală (cunoscută sub numele de inerție în somn).
În acest caz, revizuirea tiparului de somn și efectuarea unor mici schimbări în obiceiurile tale pot realinia ceasul intern al corpului, ajutându-te să te trezești natural și să te simți cu adevărat odihnit.
Stresul și anxietatea pot crește nivelul de cortizol – același hormon care crește, în mod natural, dimineața pentru a te ajuta să te trezești – ceea ce face mai dificilă adormirea sau declanșează trezirea prematură.
Anticiparea evenimentelor poate, de asemenea, să îngreuneze somnul, deoarece o stare de excitație ridicată face ca creierul să rămână alert, ceea ce duce la un somn mai ușor și la treziri premature. Aceste situații sunt frecvente și normale din când în când; cu toate acestea, pot cauza probleme de somn pe termen lung dacă se întâmplă prea des.
În era preindustrială, oamenii urmau indiciile din mediul înconjurător, primite de la soare și lună, pentru a-și ghida tiparele de somn.
În timpurile moderne, trezirea naturală fără alarmă poate fi dificilă. Dar când se întâmplă, este un semn puternic că te-ai odihnit suficient și că ceasul tău biologic este sănătos și bine aliniat.
Credit: Malvestida/Unsplash
Antrenarea corpului să se trezească fără alarmă este posibilă prin adoptarea următoarelor strategii: prioritizarea unui program constant de somn, cu 7-8 ore de somn (inclusiv în weekend), evitarea întreruperilor de somn cauzate de cofeină, alcool sau mese copioase, crearea unui mediu de somn întunecat, evitarea ecranelor înainte de culcare și asigurarea expunerii la lumina naturală a soarelui dimineața.
Traducere după Why do we wake up shortly before our alarm goes off? It’s not by chance
Comentariu Facebook