Cum să rămâi tânăr și sănătos în ciuda stresului

Un pic de stres poate fi bun pentru starea de bine, mentală și fizică, dar prea mult poate duce la anxietate, depresie și alte probleme de sănătate.

De asemenea, stresul vă poate face să îmbătrâniți mai repede. Așadar, este important să învăţăm să fim mai rezistenţi la stres, dacă vrem să nu îmbătrânim prea repede.

Studiile au arătat că persoanele care nu știu să-și gestioneze stresul prezintă un risc de a muri prematur cu 43% mai mare. Creșterea numărului de decese s-ar putea explica, în parte, prin efectul pe care stresul îl are asupra ADN-ului.

ADN-ul, care se găsește în aproape fiecare celulă (cu excepția celulelor roșii din sânge), conține gene care codifică blocurile (proteinele) care compun corpul tău. ADN-ul este format din două fire țesute împreună în celebra „elice dublă”.

Celulele produc, în mod constant, copii ale lor, iar atunci când o celulă se divide, cele două fire se destramă și se generează, de cele mai multe ori, o copie identică a fiecăruia. Uneori se produc însă erori în timpul procesului de replicare, în special la sfârșitul firelor ADN. Aceste erori pot provoca mutații în ADN-ul copiat, ceea ce duce la apariţia unor celule canceroase.

Din fericire, celulele au „capace” de protecție, numite telomeri, la capetele firului ADN care sunt concepute ca o protecţie pentru ca aceste erori de replicare să nu se întâmple.

„Capacele” din telomeri se prezintă sub forma unor secvențe care se repetă şi de fiecare dată când celula se divide, generația următoare pierde o astfel de secvenţă. Din păcate, fiecare celulă suportă un număr fix de astfel de secvenţe, ceea ce înseamnă că se poate divide doar de un anumit număr de ori înainte ca protecţia telomerilor să dispară.

Acest număr de diviziuni celulare se numește limita Hayflick. Odată ce o celulă atinge limita Hayflick (până la 60 de diviziuni celulare, pentru majoritatea celulelor), ea se autodistruge (în siguranță). Aceasta este esența îmbătrânirii.

Unele celule din organism, în special celulele imune care luptă împotriva infecțiilor, posedă molecule numite telomerază. Telomeraza poate adăuga secvențe telomerice în celulele imune și în altele, cum ar fi celulele canceroase, ceea ce înseamnă că îmbătrânirea poate fi inversată în aceste celule.

Acest lucru are sens din moment ce celulele imune trebuie să se reproducă de mai multe ori pentru a lupta împotriva virusurilor și bacteriilor. Fără telomerază acestea ar ajunge la limita lor Hayflick și ar dispărea, lăsând organismele fără protecție.

Din păcate, însă, chiar și telomeraza nu mai funcționează corect atunci când oamenii ajung la 80 de ani și își pierd celulele imune odată cu îmbătrânirea.

Ce putem face?

Fumatul, consumul excesiv de alcool, excesul de greutate și stresul sunt toate asociate cu pierderea telomerilor. Telomeraza nu funcționează la fel de eficient atunci când o persoană suferă de stres excesiv, iar acest lucru provoacă îmbătrânirea prematură.

Adoptarea unui stil de viață sănătos, cum ar fi o dietă pe bază de plante, poate opri și chiar inversa îmbătrânirea prematură. De asemenea, activitatea fizică, în special exercițiile fizice intense, poate crește acţiunea telomerazei.

Așadar, o viață sănătoasă și controlul stresului pot scădea viteza îmbătrânirii.

Credit: Obak/Shutterstock

Așa cum am menționat mai devreme, nu orice stres este rău.

În psihologie, facem diferența între „eustres” (stresul pozitiv), care este necesar pentru a reuși la locul de muncă, în sport sau în relații și „distres” (stresul negativ), atunci când presiunea asupra noastră devine prea mare pentru a ne descurca.

Stresul negativ este ceea ce majoritatea dintre noi înțelegem atunci când spunem sau simțim că suntem stresați. El este, de asemenea, ceea ce ar putea accelera îmbătrânirea în celulele organismului.

În consecinţă, nu este nevoie să vă protejați de orice stres, doar de suferința care durează mult timp, care este necruțătoare și care vă împiedică să vă trăiți viața din plin.

Acceptarea evenimentelor stresante și utilizarea strategiilor de adaptare, cum ar fi căutarea ajutorului de la prieteni sau a deveni inventiv, pot crea rezistență la stres, care, la rândul ei, este asociată cu telomeri mai lungi.

De asemenea, reevaluarea unui eveniment ce poate provoca anxietate, cum ar fi un discurs public, percepându-l ca fiind interesant vă poate ajuta să gestionați stresul. Aceste tehnici pot opri eustresul să devină distres și pot mări rezistența la stres.

Reziliența este capacitatea de a reveni după o adversitate și de a deveni rezistent la factorii de stres zilnici. Meditaţia mindfulness vă pot ajuta în acest sens.

Alte tehnici includ activităţi care îmbunătățesc emoțiile pozitive, cum ar fi citirea unei cărți, ascultarea muzicii preferate sau jucarea unui joc pe calculator.

Experimentarea emoțiilor pozitive lărgesc orizontul imaginaţiei, permițându-vă să percepeți și să extrageţi beneficii din resursele psihologice, intelectuale și sociale, mai ales atunci când vă confruntați cu dificultăţi.

Anxietate în timpul unui discurs public. Credit: LightField Studios/Shutterstock

Încă nu putem fi siguri că aceste strategii psihologice afectează telomerii și, prin extensie, procesul de îmbătrânire. Cu toate acestea, se pare că lungimea telomerilor și activitatea telomerazei în celulele organismului sunt afectate negativ de stres.

Așadar, ar fi bine să adoptăm schimbări în stilul de viață care ne ajută să ne dezvoltăm rezistența la stres. S-ar putea ca acestea să nu ne facă să trăim la fel de mult precum un rechin arctic, dar ar mai putea adăuga câțiva ani prețioși la viața noastră.

Traducere după How to remain youthful and resilient despite stress