Cercetătorii au descoperit în adâncul straturilor de șisturi din Canada cele mai vechi dovezi ale vieții pe uscat.

Fosilele microscopice descoperite recent sunt cea mai timpurie înregistrare a ciupercilor, cu mai mult de jumătate de miliard de ani în urmă decât estimările anterioare.

Este vorba de Neoproterozoicul timpuriu, ultima eră din Precambrian, după ce viața multicelulară s-a răspândit de pe uscat în oceanele planetei.

Conform cercetătorilor, fosilele descoperite în Canada au o vechime cuprinsă între 900 de milioane și 1 miliard de ani, ceea ce înseamnă că ele ar putea repreprezenta cea mai timpurie apariţie a vieți multicelulare pe uscat.

Cele mai vechi fosile de ciuperci descoperite anterior au provenit din Scoţia şi ele datează din urmă cu 407 milioane de ani.

Trebuie menţionat că cele mai vechi dovezi ale vieții microbiene terestre datează din urmă cu 3,48 miliarde de ani.

Ciuperca recent descoperită în formaţiunea Grassy Bay din regiunea arctică a Canadei a fost denumită Ourasphaira giraldae, iar fosilele acesteia sunt surprinzător de complexe şi de bine conservate.

Cele mai vechi fosile ale vieții multicelulare pe uscat

Cele mai vechi fosile ale vieții multicelulare pe uscat. Credit: Loron et al., Nature, 2019

Cercetătorii au reușit să extragă filamente tubulare ramificate cu terminaţii sferice, care alcătuiesc miceliul unei ciuperci. De asemenea, ei au reuşit să identifice, folosind spectroscopia în infraroșu, prezența chitinei, un compus care se găseşte în pereții celulari ai ciupercilor.

În plus, prin microscopia electronică s-au observat detalii din structura peretelui celular stratificat.

„Morfologia microfosilelor, structura pereţilor celulari și compoziţia chimică a acestor microfosile concordă cu caracteristicile fungilor”, afirmă cercetătorii în lucrarea lor .

Descoperirea unor fosile de ciuperci care sunt cu mai mult de jumătate de miliard de ani mai vechi decât cele mai vechi exemplare descoperite anterior este, cu siguranță, o surpriză, dar nu atât de mare pe cât s-ar putea crede.

Mai mult, această descoperire ar putea rezolva un alt mister care i-a preocupat pe oamenii de știință.

Se ştia că ciupercile existau atunci când primele plante şi-au făcut apariţia în urmă cu aproximativ 500-600 de milioane de ani, dar “ceasul molecular” al ciupercilor sugera că aceste forme de viață ar fi trebuit să apară mai devreme.

Ceasul molecular al ciupercilor se referă la viteza de mutație a biomoleculelor din ADN care poate fi utilizată pentru a determina istoria evolutivă a unui organism.

În cazul ciupercilor, dacă aceste forme de viaţa ar fi apărut în același timp cu plantele, atunci ceasul lor molecular ar fi trebuit să indice acest lucru.

Cu toate acestea, ADN-ul ciupercilor a indicat o posibilă apariție a ciupercilor în urmă cu mai mult de un miliard de ani. Această discrepanță dintre înregistrările fosile și ceasul molecular al ciupercilor a reprezentat un mister pentru oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii sunt însă încrezători.

„Pe măsură ce studiile multidisciplinare ale fosilelor proterozoice progresează, prezicem că vor fi descoperite mai multe fosile de ciuperci și alte eucariote timpurii care ne vor îmbunătăți înțelegerea evoluției biosferei timpurii”, afirmă cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Nature.

Sursă: Science Alert