Cea mai adâncă gaură de foraj de pe Pământ

Sub un mic capac ruginit din Murmansk, Rusia, se află cea mai adâncă gaură de foraj realizată vreodată, care ajunge până la o adâncime de 12 km în scoarța terestră.

Gaura de foraj de la Kola. Credit: Rakot13/WikiCommons

Cunoscută sub numele de Gaura de foraj de la Kola, aceasta este rezultatul a peste 20 de ani de Război Rece între SUA și URSS, cele două ţări angajându-se într-o cursă pentru a vedea cine ar putea fora până în centrul Pământului.

Cele două superputeri ale lumii, ambele capabile să distrugă rasa umană datorită arsenalului lor nuclear, s-au întrecut pentru a vedea cine ar putea săpa cea mai adâncă gaură în scoarţa terestră, precum doi copii plictisiţi care se joacă în grădina din spatele casei.

Amuzant este faptul că, în mare măsură, forajul a trecut neobservat, deoarece lumea întreagă era concentrată atunci pe cursa spațială dintre cele două ţări care a condus la aterizarea pe Lună.

Cercetătorii din Rusia și SUA au început să foreze separat în scoarța terestră doar pentru a vedea cât de departe ar putea ajunge, un obiectiv ce s-a dovedit mult mai dificil decât şi-au imaginat ambele echipe de cercetători.

În SUA proiectul s-a numit „Proiectul Mohole”, iar forajul a avut loc sub scoarța subţire de sub Oceanul Pacific, lângă Mexic. Cercetătorii au reușit să foreze 183 m sub fundul oceanului, la o adâncime de 3.600 m.

În ciuda faptului că s-a dovedit că forajul marin este posibil, proiectul a fost abandonat în anul 1966 fără a se menţiona motivul. Cu toate acestea, acest proiect a reprezentat un precedent pentru forajele de pe platformele petroliere marine din prezent.

Între timp, oamenii de știință din Rusia au început forajul în Peninsulă Kola, o regiune din extremitatea nordică a țării, după ce au aflat de încercarea cercetătorilor din SUA.

Spre deosebire de proiectul american, oamenii de ştiinţă din URSS au reuşit să foreze din anul 1970 până în anul 1994, realizând Gaura de foraj de la Kola, cea mai adâncă gaură creată vreodată de oameni în scoarţa terestră. Din păcate, există foarte puține detalii tehnice despre ceea ce au făcut cercetătorii pentru ca acest foraj să devină realitate.

Chiar dacă gaura de foraj de la Kola reprezintă o consecinţă a Războiului Rece, cercetătorii care au lucrat cu echipa de foraj au reuşit să facă o serie de studii științifice importante privind crusta Pământului, o sarcină care este extrem de dificilă chiar şi în prezent.

„Cea mai importantă descoperire a fost detectarea unor fosile microscopice de plancton în roci de acum 2 miliarde de ani, aflate la o adâncime de 6,5 km”, a anunţat Bryan Nelson de la Mother Nature Network.

„Aceste „microfosile” reprezintă aproximativ 24 de specii străvechi sub forma unor compuși organici care au supraviețuit într-un fel presiunilor şi temperaturilor extreme de la această adâncime”.

În ciuda succesului, forajul s-a încheiat în anul 1994, deoarece temperatura din scoarţa terestră a crescut de la 100 de grade Celsius până la 180 de grade Celsius, iar forajul a devenit imposibil.

Proiectul s-a încheiat în mod oficial în anul 2005, singurul indiciu al prezenţei găurii de foraj de la Kola fiind în prezent un capac din metal ruginit.

Puteţi afla mai multe amănunte despre Gaura de foraj de la Kola în clipul video de mai jos:

Sursă: Science Alert