Oamenii modifică în permanenţă lumea din jurul lor. Dăm foc la câmpuri, transformăm pădurile în ferme și creștem plante și animale. Dar oamenii nu îşi remodelează doar lumea exterioară, ci şi lumea interioară sau mintea.

O modalitate de a face acest lucru este prin modernizarea „software-ului” nostru mental, ca să spunem așa, cu mituri, religie, filosofie și psihologie. O altă modalitate este să ne schimbăm „hardware-ul” mental, adică creierul. Și chiar facem asta cu ajutorul compuşilor chimici.

Astăzi, oamenii folosesc mii de compuși psihoactivi pentru a-şi modifica propria experiență despre lume. Mulţi provin din plante și ciuperci, alţii sunt produşi de oameni. Cafeaua și ceaiul cresc vigilența în timp ce alcoolul și opiaceele o scad. Medicamentele psihiatrice afectează starea de spirit, în timp ce psihedelicele modifică percepţia realităţii.

Oamenii au modificat chimia creierului din tot felul de motive, folosind diferite substanțe cu efect euforic, medicinal, social sau ritual. În schimb, animalele sălbatice mănâncă uneori fructe fermentate, dar există puține dovezi că ele mănâncă plante psihoactive.

Noi suntem dornici să ne îmbătăm și să ne simţim euforici. Când a apărut şi de unde provine această caracteristică umană?

Viața în Pleistocen

Având în vedere dragostea umanității față de droguri și alcool, s-ar putea presupune că euforia este o tradiție străveche, chiar preistorică. Unii cercetători au sugerat că picturile rupestre preistorice au fost realizate de oameni care s-au confruntat cu stări modificate de conștiință.

Alții, probabil inspirați mai mult de halucinogeni decât de dovezi clare, au sugerat că drogurile au declanșat evoluția conștiinței umane. Cu toate acestea, există surprinzător de puține dovezi arheologice privind consumul preistoric de droguri.

Vânătorii-culegatori africani, boșimani, pigmei și populaţia Hadzabe, probabil că își trăiesc viața într-un mod similar culturilor umane ancestrale.

Cea mai convingătoare dovadă a consumului de droguri de către astfel de oameni timpurii este o plantă, potențial halucinogenă, denumită Kaishe, folosită de vindecătorii boșimani şi despre care se spune că îi face pe oameni „să înnebunească o vreme”. Cu toate acestea, cât de mult boșmanii au consumat droguri în decursul timpului este un subiect încă dezbătut și oricum există puține dovezi privind consumul de droguri la vânătorii-culegători.

Implicația este că, în ciuda diverselor plante și ciuperci din Africa, primii oameni consumau rareori droguri, poate pentru a le induce transe în timpul ritualurilor, dacă într-adevăr o făceau. Poate că stilul lor de viață însemna că rareori simțeau nevoia de euforie.

Oamenii experientează alcoolul și drogurile

Exercițiile fizice, lumina soarelui, natura, timpul petrecut alături de prieteni și familie sunt antidepresive puternice. De asemenea, drogurile sunt periculoase şi la fel cum nu trebuie să conducem sub influenţa alcoolului, este riscant să fii euforic atunci când leii se ascund în tufiș sau un trib ostil așteaptă într-o vale.

Afară din Africa

Migrând din Africa în urmă cu 100.000 de ani, oamenii au explorat noi pământuri și au întâlnit plante şi substanțe noi. Oamenii au descoperit maci de opiu în regiunea Mării Mediterane și canabis și ceai în Asia.

Originea drogurilor

Multe droguri au fost descoperite în afara Africii. Credit: Nicholas Longrich/Wikimedia/Google Earth

Arheologii au găsit dovezi ale utilizării opiului în Europa încă din 5.700 î.Hr. Semințe de canabis au fost descoperite în săpăturile arheologice din Asia ce provin din 8.100 î.Hr. Ceaiul a fost produs în China în 100 î.Hr.

Este posibil ca strămoșii noștri să fi experimentat substanțe halucinogene înainte ca dovezile arheologice să sugereze acest lucru. Pietrele și ceramica se păstrează bine, dar plantele și substanțele chimice se degradează rapid.

Din câte știm, neandertalienii ar fi putut fi primii care au utilizat oala de fum. Cu toate acestea, arheologia sugerează că descoperirea și utilizarea intensivă a substanțelor psihoactive s-au întâmplat mai târziu, după Revoluția neolitică din 10.000 î.Hr., atunci când s-a inventat agricultura și civilizația.

Când au fost descoperite drogurile

Descoperirea drogurilor. Dovezile sugerează că consumul uman de droguri a provenit după Revoluția Neolitică. Credit: Nicholas Longrich

„Psihonauții” americani

Atunci când vânătorii au traversat podul terestru Bering în urmă cu 30.000 de ani în Alaska și s-au îndreptat spre sud au găsit o abundenţă de substanţe cu efect psihedelic. Aici, vânătorii au descoperit tutun, coca și maté.

Dintr-un anumit motiv, indigenii americani au fost în special fascinați de substanţele psihedelice.

Psihedelicii americani au inclus cactusul peyote, cactusul San Pedro, Gloria dimineții, Datura, Salvia, Anadenanthera, Ayahuasca și peste 20 de specii de ciuperci psihoactive în rândul acestor substanţe. Americanii indigeni au inventat și administrarea nazală a tutunului și a halucinogenilor. Ei au fost primii care au tras pe nas droguri, o practică pe care europenii au împrumutat-o ​​ulterior.

Această cultură psihedelică americană este străveche. Pastile peyote au fost datate cu carbon în anul 4.000 î.Hr., în timp ce statuile mexicane indică utilizarea ciupercilor psihoactive în 500 î.Hr. Un depozit vechi de 1.000 de ani descoperit în Bolivia conținea cocaină, Anadenanthera și ayahuasca.

O descriere a vieții Mixtec

Un Codex Mixtec arată utilizarea ceremonială a ciupercilor psihoactive. Credit: British Museum, CC BY-NC-SA

Inventarea alcoolului

Un pas uriaș în evoluția desfrânării a fost inventarea agriculturii, deoarece agricultura a făcut posibilă apariţia alcoolului. Un amestec de zaharuri și amidon lăsat să fermenteze s-a transformat, magic, într-o băutură puternică.

Oamenii au inventat, independent, alcoolul de multe ori. Cea mai veche băutură datează din 7.000 î.Hr. în China. Vinul a fost fermentat în Caucaz în 6.000 î.Hr. Sumerienii au preparat berea în 3000 î.Hr. În America, aztecii făceau pulque din aceeaşi agava folosită astăzi pentru tequila. Incașii au preparat chicha, o bere de porumb.

În timp ce psihedelicele din America par să fi fost deosebit de importante pentru localnici, civilizațiile eurasiatice și africane par să fi preferat alcoolul. Vinul a fost esențial pentru culturile antice grecești și romane, fiind servit la Simpozionul lui Platon și la Cina cea de Taină și a rămas în ritualurile evreiești Seder și în cele creștine.

Civilizație și intoxicație

Arheologia sugerează că alcoolul și drogurile datează de milenii, din primele societăți agricole, dar există puține dovezi că vânătorii-culegători timpurii le-au folosit. De ce societățile agricole și civilizațiile care au urmat au dat naștere unui consum promovat?

Este posibil ca civilizațiile mari să inducă, pur și simplu, inovarea în toate: în ceramică, textile, metale și chiar substanțe psihoactive. Poate că alcoolul și drogurile au promovat și civilizația, din moment ce consumul de alcool îi ajută pe oameni să socializeze, iar perspectivele modificate încurajează creativitatea, în timp ce cofeina ne face mai productivi.

O posibilitate mai întunecată este aceea că consumul de substanțe psihoactive s-a dezvoltat ca răspuns la relele civilizației. În societățile mari există, de asemenea, mari probleme, războaie, ciume, inegalități în avere și putere, împotriva cărora indivizii sunt relativ neputincioși.

Poate că atunci când oamenii nu și-au putut schimba circumstanțele, ei au decis să-şi schimbe cumva perspectivele din mintea lor.

Traducere după When did humans start experimenting with alcohol and drugs?