Călătoria robotului Curiosity pe planeta Marte într-o panoramă uimitoare

NASA a realizat o imagine panoramică compozită care imortalizează călătoria robotului Curiosity în craterul Gale, aflat la poalele Muntelui Sharp de pe planeta Marte.

Panoramă de pe Marte. Credit: NASA

După 1.856 de zile marţiene în care a surprins imagini spectaculoase cu apusul Soarelui pe Marte, dune de nisip şi sateliţii planetei Marte, robotul Curiosity s-a oprit la marginea bazinului unui fost lac şi a privit înapoi la călătoria sa de până acum pe suprafaţa planetei Marte.

Fiind cel mai complex robot pe care NASA l-a trimis până în prezent pe Marte, acesta fiind echipat cu un adevărat laborator de instrumente ştiinţifice de analiză, Curiosity i-a dezamăgit uneori pe cercetătorii care aşteptau cu mare interes datele ştiinţifice transmise de acesta.

Chiar dacă într-un comunicat NASA, din anul 2014, s-au semnalat unele nemulţumiri legate de modul cum s-a desfăşurat misiunea Curiosity, cum ar fi o preocupare excesivă asupra controlului deplasării robotului şi observării mediului înconjurător în detrimentul obţinerii unor date ştiinţifice, robotul Curiosity a reaprins interesul publicului pentru Planeta Roșie.

Datele obţinute până în prezent de Curiosity, pe baza probelor de sol, sugerează că Marte a fost odată o planetă cu râuri și lacuri. Mai mult, imaginile eclipselor de Soare, a dunelor și a altor forme de relief capturate de Curiosity au arătat că planeta Marte este și în prezent un loc deosebit de spectaculos.

Dune

La sfârșitul anului trecut, Curiosity s-a aflat la marginea bazinului unui fost lac şi a surprins o serie de imagini panoramice în care se pot vedea dunele Bagnold pe lângă care a trecut cu câteva luni înainte.

Robotul Curiosity a ajuns în regiunea câmpului de dune Bagnold, numită şi High Dune, în cea de-a 1.174-a zi marţiană (numită şi sol) a misiunii sale (la sfârșitul anului 2015 pe Pământ) și traversarea acestei zone a durat mai multe luni.

Această regiune se întinde pe mai multe mile și ea a reprezentat un obstacol dificil de trecut pentru Curiosity către Muntele Sharp aflat spre interiorul craterului Gale.

Curiosity a realizat primele fotografii printre dune cu spatele la vânt și a trebuit să se deplaseze cu mare atenţie pentru ca nu cumva să i se blocheze roțile în nisip.

Desigur, cu această ocazie Curiosity şi-a făcut şi câteva selfie-uri cu ajutorul unei camere foto care a fost ataşată de braţul său robotic.

Curiosity printre dunele de pe Marte. Credit: NASA

La sfârșitul anului 2016, Curiosity a părăsit câmpul de dune Bagnold și a traversat o regiune cu roci având un conținut ridicat de ghips. Acolo Curiosity a folosit laserul şi a detectat urme de bor în roci, ceea ce sugerează că un lac odinioară acoperea craterul Gale.

Ulterior, Curiosity s-a îndreptat spre Muntele Sharp și în prezent se află la baza acestui munte.

Un apus de Soare pe Marte

Înainte de a traversa câmpul de dune Bagnold, Curiosity a străbătut colinele submontane din apropierea Muntele Sharp.

Curiosity a ajuns la dealurile Pahrump în a 753-a zi marţiană a misiunii sale, în septembrie 2014, și a descoperit primele dovezi privind existenţa materiei organice pe planeta Marte.

Curiosity a transmis şi primele fotografii ale unui apus de Soare pe planeta Marte, în care predomină culoarea albastru ca urmare a atmosferei rarefiate a acestei planete şi a particulelor de praf aflate în suspensie în atmosferă.

Apus de Soare pe planeta Marte. Credit: NASA

Planeta Marte are doi mici sateliţi, denumiţi Phobos şi Deimos, şi eclipsele de Soare nu sunt evenimente rare pe această planetă. De fapt, eclipsele de Soare se produc zilnic pe Marte, iar Curiosity a reuşit să surprindă în imagini o astfel de eclipsă provocată de trecerea satelitului Phobos prin fața Soarelui.

Phobos văzut de pe Marte. Credit: NASA

Locul de amartizare al lui Curiosity este vizibil în fotografia panoramică pe care NASA a prezentat-o recent şi care surprinde o regiune din partea de nord a craterului Gale.

Oamenii de știință au avut mari așteptări în ceea ce priveşte misiunea ştiinţifică a lui Curiosity, mai ales dacă ţinem cont că organizarea acesteia a costat 2,5 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, în toamna anului 2012 robotul Curiosity i-a dezamăgit pe oamenii de ştiinţă după ce a observat ceva strălucitor în sol și timp de câteva zile a studiat acel obiect pentru a afla într-un final că era doar o bucată de plastic ce provenea din echipamentul său.

NASA a sperat că robotul Curiosity va ajunge la baza Muntelui Sharp până la sfârșitul anului 2012, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Robotul a pierdut mai mult de o lună rătăcind în jurul locului de amartizare înainte de a-şi începe călătoria de 11 mile pe planeta Marte.

Sursă: Science Alert