Viața este destul de ușor de recunoscut. Se mișcă, crește, mănâncă, excretă, se reproduce. Simplu.

În biologie, cercetătorii folosesc adeseori acronimul din engleza ”MRSGREN” pentru a descrie viaţa. Acesta reprezintă mișcarea (M-move), respirația (R-respiration), sensibilitatea (S-sensitivity), creșterea (G-growth), reproducerea (R-reproduction), excreția (E-excretion) și nutriția (N-nutrition).

Cu toate acestea, Helen Sharman, primul astronaut al Marii Britanii și chimist în cadrul Imperial College London, a declarat recent că forme de viață extraterestre, care sunt imposibil de observat, ar putea trăi printre noi.

Deşi viața poate fi ușor de recunoscut, este de notorietate faptul că este dificil de definit în pofida unor dezbateri care durează de secole, poate chiar milenii.

De exemplu, o imprimantă 3D se poate reproduce singură, dar nu o putem considera vie. Pe de altă parte, un catâr este steril (nu se poate reproduce), dar nu putem nega niciodată faptul că trăiește.

În prezent există mai mult de 100 de definiții despre ceea ce este viața. O abordare alternativă, dar imperfectă, descrie viaţa drept un ”sistem chimic, independent, capabil de evoluţie“.

Lipsa unei definiții este o problemă uriașă mai ales atunci când ne referim la căutarea vieții extraterestre. Nefiind capabili să definim viața altfel decât prin ”o vom cunoaște atunci când o vom găsi” înseamnă că ne limităm cu adevărat la ideile geocentrice, posibil chiar antropocentrice, cu privire la cum arată viața.

Atunci când ne gândim la civilizaţiile extraterestre, ne imaginăm adeseori creaturi umanoide. Cu toate acestea, viața inteligentă pe care o căutăm s-ar putea să nu fie umanoidă.

Forme de viață extraterestre pe Pământ

Credit: Martina Badini/Shutterstock

Viața, dar nu așa cum o cunoaştem

Sharman crede în existenţa vieţii extraterestre şi se întreabă:

„Viaţa extraterestră este ca tine și ca mine, formată din carbon și azot? Poate nu. Este posibil să fie aici, chiar acum, dar, pur și simplu, nu o putem vedea”.

O astfel de viață ar exista într-o ”biosferă fantomă”. Prin aceasta nu mă refer la un tărâm fantomă, ci la creaturi nedescoperite cu o biochimie diferită. Acest lucru înseamnă că nu le putem studia și nici nu le putem observa, deoarece acestea sunt în afara înțelegerii noastre.

Presupunând că există, o astfel de ”biosferă fantomă” ar fi, probabil, microscopică.

De ce nu am găsit-o? Deoarece capacitatea noastră de a studia lumea microscopică este limitată şi doar un număr mic de microbi pot fi crescuţi în laborator. Aceasta înseamnă că ar putea exista într-adevăr multe forme de viață pe care încă nu le-am descoperit.

În prezent putem realiza secvențierea ADN-ului tulpinilor de microbi, dar astfel putem detecta doar viața în forma pe care o știm, cea care conține ADN.

Chiar dacă găsim o astfel de biosferă microscopică, nu ştim dacă o putem denumi extraterestră sau, pur și simplu, ”necunoscută”.

Viața pe bază de siliciu

O ipoteză des vehiculată sugerează o biochimie, alternativă, bazată pe siliciu și nu pe carbon. Aceasta are sens, chiar și din punct de vedere geocentric, dacă ţinem cont că aproximativ 90% din Pământ este format din siliciu, fier, magneziu și oxigen.

O formă de viață pe bază de siliciu

Imagine artistică cu o formă de viață pe bază de siliciu. Credit: Zita

Siliciul este similar cu carbonul, având 4 electroni disponibili pentru crearea de legături cu alți atomi. În schimb, siliciul este mai greu, deoarece are 14 protoni în nucleu, în comparaţie cu cei 6 protoni din nucleul atomului de carbon.

În timp ce carbonul poate crea legături duble și triple puternice pentru a forma lanțuri lungi de atomi ce sunt utile, ca exemplu, pentru construirea pereților celulari, siliciul nu poate realiza cu uşurinţă astfel de legături, ceea ce înseamnă că lanţurile lungi atomice ale acestuia sunt mult mai puțin stabile.

Mai mult, compușii obișnuiți de siliciu, cum ar fi dioxidul de siliciu (silica), sunt în general solizi la temperaturile terestre și insolubili în apă, comparativ cu dioxidul de carbon care este extrem de solubil.

Carbonul este astfel mai flexibil și oferă mult mai multe posibilități moleculare decât siliciul.

Un alt argument împotriva unei “biosfere fantomă” pe bază de siliciu este că foarte mult siliciu este fixat în roci.

Compoziția chimică a vieții de pe Pământ este similară, cu aproximaţie, cu compoziția chimică a Soarelui, 98% din atomii din biologie fiind cei de hidrogen, oxigen și carbon. În consecinţă, dacă au existat forme de viață viabile pe bază de siliciu pe Pământ, atunci acestea au evoluat în altă parte.

Acestea fiind spuse, există argumente în favoarea vieții bazate pe siliciu pe Pământ. Natura este adaptabilă.

Cu câțiva ani în urmă, oamenii de știință de la Caltech au reușit să crească o proteină bacteriană care a creat legături cu siliciul. Deci, chiar dacă siliciul este mai puţin flexibil în comparație cu carbonul, poate că acesta se poate asambla în organisme vii, care ar putea să includă carbonul.

Dacă ne gândim la alte locuri din spațiul cosmic, cum ar fi satelitul Titan al planetei Saturn sau planetele din jurul altor stele, cu siguranță nu putem exclude posibilitatea vieții pe bază de siliciu.

Pentru a o găsi trebuie să descoperim modalități de recunoaștere a formelor de viață care sunt fundamental diferite de forma bazată pe carbon. Există o mulțime de experimente care testează diferite forme alternative de biochimie, cum ar fi cel de la Caltech.

Indiferent de convingerea unora că viața există şi în altă parte a Universului, nu avem dovezi în acest sens.

Prin urmare, este important să prețuim orice formă de viață, indiferent de mărimea, cantitatea sau locația acesteia.

Pământul susține singura formă de viață cunoscută din Univers. Deci, indiferent de cum poate arăta viața în altă parte a Sistemului Solar sau în Univers, trebuie să ne asigurăm că protejăm viaţa de pe Pământ, indiferent dacă este vorba despre viața terestră sau viața extraterestră.

În consecinţă, ar putea exista forme de viaţă extraterestre printre noi?

Nu cred că am fost vizitați de civilizaţii extraterestre având tehnologia necesară pentru a călători pe distanțele vaste ale spațiului cosmic. Cu toate acestea, avem dovezi că molecule care formează viața pe bază de carbon au ajuns pe Pământ prin intermediul meteoriților, ceea ce înseamnă că nu putem exclude posibilitatea ca alte forme de viață necunoscute să ajungă, în acelaşi mod, pe Pământ.

Traducere şi adaptare după Could invisible aliens really exist among us? An astrobiologist explains