Lansarea filmului Jurassic World a reaprins interesul pentru paleontologie. Mulți dintre noi îşi doresc să afle mai multe informaţii despre dinozaurii care au trăit pe Pământ cu mult timp înainte de apariţia omului. Dar paleontologia este o disciplină mult mai cuprinzătoare de atât.

Dinozaurii au dominat ecosistemele terestre timp de aproximativ 135 milioane de ani, dar ce ce s-a întâmplat în restul perioadei de 4,6 miliarde de ani care reprezintă vârsta Pământului? Rolul paleontologilor este acela de a dezlega misterele vieții de pe Pământ și, în acest sens, aceştia au găsit multe fosile care nu reprezintă doar oase de dinozaur.

1. Hallucigenia

Hallucigenia a fost descoperită în anul 1911 atunci când o fosilă veche de 508 milioane ani a fost găsită în celebrul depozit de fosile din şisturile Burgess din Canada. Din acel moment înţelegerea noastră cu privire la această creatură care trăia în oceane s-a schimbat profund.

Hallucigenia

Hallucigenia. Credit: Natural Math/flickr, CC BY-SA

Hallucigenia a trăit în urmă cu aproximativ 505 milioane ani în Cambrian, o perioadă crucială pentru viaţa de pe Pământ, atunci când forme de viață complexe au început să evolueze rapid. Aşa cum a fost descrisă inițial, se credea că Hallucigenia se deplasa pe fundul oceanului pe picioarele sale sub formă de ţepi şi că îşi utiliza tentaculele de pe spate pentru a prinde hrana. De asemenea, capul acesteia a fost confundat cu o coadă.

Atunci când o fosilă similară a fost găsită în China, Hallucigenia a fost reexaminată. Paleontologii şi-au dat seama că „picioarele” sale erau de fapt ţepi de protecție aflaţi pe spatele acesteia și că tentaculele dispuse pe două rânduri pe dedesubt îi permiteau acesteia să se deplaseze. Cercetătorii încă mai dezbat multe dintre caracteristicile acestei creaturi ciudate după mai mult de 100 de ani de la descoperirea ei.

2. Tiktaalik

În urmă cu aproximativ 375 milioane de ani habitatele acvatice erau înfloritoare, dar viața de pe uscat era încă într-un stadiu incipient. Tiktaalik avea caracteristici atât de peşte, cât şi de tetrapod şi aceasta este considerată prima specie intermediară care şi-a dezvoltat caracteristici ce au permis ieșirea din apă şi deplasarea pe uscat.

Tiktaalik

Tiktaalik. Credit: Nobu Tamura, CC BY-SA

Tiktaalik avea branhii, aripioare și solzi ca un pește, dar, de asemenea, prezenta caracteristici, cum ar fi un gât flexibil, cap și plămâni, specifice reptilelor ce erau benefice pentru viața de pe uscat. Fosilele descoperite ne arată că Tiktaalik avea aripioare lungi care puteau fi folosite ca picioare, ceea ce înseamnă că Tiktaalik se putea „plimba” de-a lungul albiilor şi, de asemenea, putea înota.

3. Marele scorpion scoţian

Pulmonoscorpius kirktonensis, un scorpion lung de 70 cm, a trăit în urmă cu aproximativ 340 milioane de ani pe teritoriul Scoţiei de azi. Având o lungime mai mare decât cea a unei pisici de companie, această creatură terifiantă îşi folosea coada pentru a prinde şi ucide prada.

Marele scorpion scoțian

Pulmonoscorpius kirktonensis. Credit: Nobu Tamura, CC BY

Pulmonoscorpius avea, de asemenea, ochi neobișnuit de mari în comparație cu rudele sale moderne, astfel încât cel mai probabil acesta vâna în timpul zilei.

4. Helicoprion – Rechinul cu maxilar în formă de spirală

Helicoprion, un pește asemănător rechinului, ce a trăit în timpul Permianului (în urmă cu aproximativ 290 milioane de ani) avea o formă unică a maxilarului. Această creatură avea maxilarul inferior în formă de spirală, astfel încât dinţii acesteia erau dispuşi în formă de cârlig.

Helicoprion

Helicoprion. Credit: Dmitry Bogdanov, CC BY-SA

Rechinii din prezent îşi pierd dinţii, dar le cresc alţii în locul lor. Cu toate acestea, Helicoprion îşi păstra toţi dinții, cei mai vechi dintre aceştia fiind ascunşi în interiorul spiralei de dinţi. Când îşi prindea prada (probabil rude ale calmarilor), Helicoprion închidea gura şi-şi rotea spirala de dinţi pentru a rupe în bucăți prada.

5. Eurohippus messelensis – un cal micuţ, beat

Eurohippus messelensis a fost un cal în miniatură (de dimensiunea unei vulpi din prezent) care a fost descoperit în şisturile Messel, altădată un lac vulcanic din Germania. Despre Eurohippus messelensis s-a crezut inițial că a murit din cauza faptului că a mâncat fructe de pădure fermentate, s-a îmbătat şi a căzut în lac. În prezent se crede că acesta a trăit acum 47 milioane ani şi că de fapt a murit din cauza inhalării unor gaze toxice ce erau eliberate, ocazional, din adâncurile lacului.

Eurohippus messelensis

Eurohippus messelensis. Credit:Daderot

Cercetătorii au descoperit că fosilele aparțineau unei iepe care era însărcinată. Paleontologii au folosit microscoape de mare rezoluţie pentru a identifica oasele unui fetus aflat în pântecul animalului.

Este important să ne amintim că paleontologia reprezintă mult mai mult decât studiul dinozaurilor, iar lista de mai sus poate reprezenta un punct de plecare pentru studiul acestei discipline.

Traducere şi adaptare după Five amazing extinct creatures that aren’t dinosaurs