Tehnologia de editare a genelor umane ne poate face mai inteligenţi?
Oamenii de ştiinţă încearcă să identifice originile genetice ale inteligenței umane în cadrul unor proiecte de cercetare precum ar fi Cognitive Genomics Project.
Odată cu identificarea genelor care influenţează inteligenţa umană, tehnicile de editare a genomului uman ar putea fi folosite pentru ca oamenii să devină mai inteligenţi.
Credit: CC0 Public Domain/Pixabay
Transferul de inteligență
Oamenii de ştiinţă cred că tehnologia de editare a genelor umane CRISPR/Cas9 ar putea deschide o nouă eră în medicină, deoarece cu ajutorul acesteia s-au înregistrat progrese în tratarea unor boli.
În consecinţă, putem îmbunătăți inteligența umană cu ajutorul ingineriei genetice?
Se pare că răspunsul este afirmativ.
Proiectul de cercetare Cognitive Genomics Project este dedicat înțelegerii originii genetice a inteligenței umane. Acesta este condus de Beijing Genomics Institute (BGI), un institut de cercetare independent, neguvernamental şi nonprofit, care a fost fondat în anul 1999 în Shenzhen, China.
În prezent cercetătorii din cadrul BGI realizează un studiu privind influenţa genelor asupra factorului g, care mai este denumit şi inteligenţa generală.
Pe scurt, studiul cercetătorilor se axează pe colectarea de date genetice de la peste 20.000 de persoane care au un coeficient de inteligentă (IQ) peste 150 și căutarea unor modele în genele acestora.
Deşi acest lucru ar putea părea o sarcină relativ simplă, în realitate este vorba despre o sarcină complexă și dificilă. Acest lucru se datorează faptului că inteligența generală nu respectă legile lui Mendel asupra eredităţii, adică nu este determinată monogenic şi nu este transmisă mendelian (prin grupe sangvine, proteine serice, enzime).
Cercetătorii nu pot căuta, pur şi simplu, anumite mutaţii genetice în anumite gene, aşa cum pot face în cazul unor boli precum ar fi boala Huntington sau fibroza chistică.
Inteligența este similară, din acest punct de vedere, cu anumite trăsături fizice precum ar fi culoarea ochilor şi culoarea părului, care implică mai multe gene în modelele eredităţii pe care abia acum începem să le înțelegem.
Rămâne de văzut dacă tehnologia de editare a genelor poate fi aplicată, în mod eficient, pentru modificarea trăsăturilor de personalitate şi a gradului de inteligență la oameni.
Există cercetători în domeniu care sugerează că utilizarea tehnologiei de editare a genelor în acest scop ar putea fi evitată utilizând fertilizarea în vitro și modificarea cu atenție a informației genetice a fiecărui embrion obținut în acest mod, în funcţie de preferinţele noastre.
Dacă cercetările din cadrul Cognitive Genomics Project vor dovedi existenţa unor corelații între anumite părți ale genomului uman și inteligență, atunci părinții ar putea căuta aceste secvențe genetice în embrionii obţinuţi în vitro pentru a-i selecta pe cei care posedă caracteristicile dorite.
Deşi etica ingineriei genetice umane reprezintă un subiect aflat într-o continuă dezbatere, poate că toate aceste cercetări vor contribui, în cele din urmă, la creşterea gradului de inteligenţă al umanităţii.
Sursă: Futurism