Economie

Programul de lucru cu normă întreagă poate afecta creierul persoanelor trecute de 40 de ani

Un program de lucru de luni până vineri nu este uşor, indiferent de vârstă, dar cercetările recente sugerează că dacă aveţi peste 40 de ani şi lucraţi mai mult de 25 de ore pe săptămână, atunci acest lucru v-ar putea afecta performanța cognitivă.

Programul de lucru cu normă întreagă poate afecta sănătatea mintală a persoanelor trecute de 40 de ani

Credit: Jason Lander/Flickr

După ce au testat 6.500 de angajaţi din Australia, cercetătorii au descoperit că performanţa cognitivă a acestora a fost cea mai bună atunci când programul lor de muncă a fost de aproximativ trei zile pe săptămână. Un număr mai mare de ore de lucru a fost asociat cu un declin în ceea ce priveşte capacitatea de memorare şi gradul de inteligentă.

Surprinzător, un program de lucru de mai puțin de 25 de ore pe săptămână, a fost, de asemenea, asociat cu scăderea performanţei cognitive, ceea ce i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că abilităţile cognitive pot fi stimulate prin muncă chiar și după o anumită vârstă.

Pentru a afla acest lucru, 3.000 de bărbați și 3.500 de femei din Australia, cu vârsta de peste 40 de ani, au fost testaţi de o echipă internaţională de cercetători prin intermediul a 3 teste: un test de memorie, un test de citire și a un test privind capacitatea perceptivă.

„În toate cele trei teste s-a constatat că un program de lucru cuprins între 25 de ore şi 30 de ore pe săptămână maximizează performanţele cognitive ale angajaţilor”, a declarat cercetătorul Colin McKenzie de la Keio University din Japonia pentru ABC News.

„La început munca stimulează celulele creierului. Ulterior, stresul asociat cu activitatea profesională va anula avantajele cognitive obţinute prin muncă, a declarat Colin McKenzie.

Cercetarea a analizat numai legătura dintre numărul orele de muncă și performanța cognitivă a angajaţilor. Nu s-a investigat de ce performanțele cognitive scad odată cu creşterea numărului orelor de lucru.

Rata declinului cognitiv, asociat cu un program de lucru mai lung, a fost identică atât la bărbați, cât și la femei. Cercetătorii cred că acest lucru se datorează stresului și micşorării perioadei de somn.

Se ştie de zeci de ani că stresul afectează funcţia cognitivă, studiile din domeniu arătând că stresul prelungit poate declanșa pierderea neuronilor din creier.

De asemenea, lipsa somnului are un efect similar, deoarece materia albă din interiorul creierului se poate schimba, în mod semnificativ, chiar şi după o singură noapte fără somn.

Cercetătorii au analizat în acest studiu doar angajaţii cu vârsta de peste 40 de ani, astfel încât nu se cunoaște cu precizie durata programului de lucru care afectează performanțele cognitive ale persoanelor mai tinere.

Cercetătorii s-au concentrat pe această categorie de angajaţi deoarece în jurul vârstei de 40 de ani oamenii sunt implicaţi de obicei atât în creşterea copiilor, cât şi în îngrijirea unor rude mai în vârstă.

În ciuda tuturor greutăţilor vieţii, vârsta de pensionare și durata medie a unei săptămâni de lucru cresc în cele mai multe țări dezvoltate, deşi nu există nicio dovadă că astfel vom fi mai productivi.

Sunt necesare mai multe studii care să determine cu precizie cât timp ar trebui să lucrăm pentru a avea o performanță optimă în muncă și pentru a afla cum ne afectează, la nivel neurologic, un program de lucru prea lung de-a lungul vieții.

Poate că ar trebui să ne inspirăm de la unele companii din Suedia, care experimentează deja un program de lucru de șase ore pe zi pentru a creşte performanţa în muncă a angajaţilor.

Se poate menţiona aici şi o iniţiativă prin care persoanele care trăiesc în provincia canadiană Ontario ar putea primi în curând o alocație necondiționată în fiecare lună, un venit de bază, indiferent dacă au avut sau nu un loc de muncă.

Cu toate acestea, elveţienii au respins recent, în urma unui referendum, venitul de bază universal.

Să sperăm că pe baza unor cercetări viitoare se va putea restabili echilibrul dintre viaţa personală şi viaţa profesională, pentru că avem cu siguranță nevoie de acest lucru.

Sursă: Science Alert

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *