Primele dovezi observaţionale privind formarea unei găuri negre suscită interesul astronomilor

Pentru prima dată, o echipă de astronomi ar fi asistat la naşterea unei găuri negre care se află la o distanţă de aproximativ 20 de milioane de ani-lumină de Pământ.

Oamenii de ştiinţă cred că găurile negre se formează prin colapsul stelelor supergiante, iar noile date obţinute de telescopul Hubble s-ar putea să confirme, în cele din urmă, această ipoteză.

Formarea unei găuri negre. Credit: Insspirito/Pixabay

„Acestea pot fi primele date observaţionale directe privind modul în care colapsul unei stele poate duce la formarea unei găuri negre”,  a declarat astronomul Avi Loeb de la Harvard University pentru New Scientist.

În timp ce analiza unele date mai vechi obţinute de telescopul spaţial Hubble cu privire la o stea roşie supergigantă, denumită N6946-BH1, o echipă de astronomi, condusă de Christopher Kochanek de la Ohio State University, a descoperit ceea ce pare a fi formarea unei găuri negre.

Steaua N6946-BH1 a fost observată iniţial în anul 2004, atunci când s-a constatat că aceasta era de aproximativ 25 de ori mai masivă decât Soarele. De atunci, telescopul spaţial Hubble a continuat să observe evoluţia acestei stele.

Astronomii au constatat că în anul 2009 steaua N6946-BH1 a devenit de aproximativ 1 milion de ori mai strălucitoare decât Soarele, pentru ca ulterior să-şi piardă treptat din strălucire și chiar să dispară din câmpul vizual al telescopului Hubble. Mai mult, deoarece datele recente sugerează că steaua nu mai emite radiaţii electromagnetice în domeniul vizibil, astronomii suspectează că N6946-BH1 s-ar fi transformat într-o gaură neagră.

Ipoteza astronomilor este că între timp N6946-BH1 a suferit un colaps gravitaţional şi că strălucirea intensă a acesteia din anul 2009 a marcat începutul acestui proces din evoluţia stelei.

O stea supergigantă suferă un colaps gravitațional atunci când presiunea din interiorul acesteia devine insuficientă pentru a echilibra propria greutate, în condiţiile în care procesul de fuziune nucleară din nucleul stelei a încetat după epuizarea combustibilului său nuclear.

În cazul în care acest scenariu este corect, atunci telescopul Hubble tocmai a obţinut primele date observaţionale privind formarea unei găuri negre, deși sunt necesare cercetări suplimentare.

Înainte de a confirma că au reuşit să observe formarea unei găuri negre, astronomii trebuie să analizeze şi alte potenţiale explicaţii privind creşterea subită a strălucirii stelei N6946-BH1, urmată de dispariţia acesteia din câmpul vizual al telescopului Hubble.

Poate că în anul 2009 steaua N6946-BH1 s-a contopit cu o altă stea, ceea ce a dus la creşterea strălucirii sale, iar în prezent poate că aceasta este ascunsă în spatele unui nor de praf.

Cu toate acestea, Christopher Kochanek a remarcat faptul că prin contopirea cu o altă stea N6946-BH1 ar fi devenit mult mai luminoasă, iar strălucirea acesteia s-ar fi menţinut un timp mult mai îndelungat. Pe de altă parte, este puţin probabil ca un nor de praf cosmic să ascundă o stea atât de mult timp.

Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei că steaua N6946-BH1 s-a transformat într-o gaură neagră, astronomii intenţionează să utilizeze Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-Ray Observatory). Acesta poate detecta emisiile de radiații X specifice unei găuri negre care captează materie din mediul înconjurător.

Dacă se confirmă că steaua N6946-BH1 s-a transformat într-adevăr într-o gaură neagră, atunci această descoperire ar putea confirma teoriile actuale privind formarea găurilor negre.

Sursă: Science Alert