Premiile Nobel se decernează din anul 1901, cu excepţia celui pentru economie, care a fost instituit în anul 1968 de către Banca Centrală din Suedia cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Premiile se acordă pentru beneficiile aduse umanităţii.

Premiul NobelPremiul Nobel. Credit: Wikipedia 

Premiul Nobel pentru Medicină 2017

Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe anul 2017 a fost acordat oamenilor de știință americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian.

Jeffrey C. Hall-Michael Rosbash- Michael W. YoungJeffrey C. Hall-Michael Rosbash- Michael W. Young

Cercetatorii au studiat modul prin care ceasurile interne ale organismelor se sincronizează cu ciclurile naturale ale zilei și nopții.

„Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au studiat ceasul biologic și au elucidat mecanismele interne ale acestuia. Descoperirea lor explică modul în care plantele, animalele și oamenii își adaptează ritmul biologic astfel încât acesta să se sincronizeze cu rotația Pământului”, se arată în comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel de la Stockholm.

„Folosind musculițele de oțet pe post de organism model, laureații din acest an ai premiului Nobel au izolat o genă ce controlează ritmul biologic cotidian. Ei au demonstrat că această genă codifică o proteină ce se acumulează în celulă pe timpul nopții și care se degradează pe timpul zilei. Ca urmare, cercetătorii au identificat componente ale proteinei prin intermediul cărora au reuşit să înţeleagă mecanismul ce guvernează ceasul autonom din interiorul celulei. Acum știm că ceasurile biologice funcționează după aceleași principii în celule altor organisme multicelulare, inclusiv în cele ale oamenilor”.

Ceasurile biologice ale oamenilor sunt responsabile pentru reglarea „tiparelor de somn, a comportamentului alimentar, a eliberării hormonilor, a tensiunii sangvine și a temperaturii corporale”.

„Ceasul nostru biologic intern ne adaptează fiziologia, cu mare precizie, la fazele complet diferite de pe parcursul zilei. Ceasul intern reglează funcții deosebit de importante precum comportamentul, nivelurile hormonilor, somnul, temperatura corpului și metabolismul. Starea noastră de bine este afectată atunci când temporar se produce o schimbare între mediul nostru extern și acest ceas biologic intern, cum ar fi de exemplu atunci când călătorim parcurgând mai multe fusuri orare și ne confruntăm cu oboseala produsă de decalajul de fus orar”.

„Cercetătorii au evidenţiat indicii conform cărora neconcordanța cronică dintre stilul nostru de viață și ritmul dictat de ceasul intern este asociată cu o creștere a riscului de apariție a unor afecțiuni”, se precizează în comunicatul de presă al Comitetului Nobel.

Premiul Nobel pentru Fizică 2017

Câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 2017 sunt Rainer Weiss, Barry C. Barish și Kip S Thorne, a anunţat Comitetul Nobel de la Stockholm.

Premiul a fost acordat pentru „pentru contribuțiile lor în dezvoltarea observatorului american LIGO (Laser Interferometer Gravitational Wave Observatory) și pentru detectarea undelor gravitaționale”, se precizează în comunicatul de presă al Comitetului Nobel.

 Rainer Weiss-Barry C. Barish-Kip S ThorneRainer Weiss, Barry C. Barish și Kip S Thorne

Undele gravitaționale au fost prezise de Albert Einstein în anul 1916 pe baza teoriei relativității generale. Acesta a arătat că deplasarea unor obiecte masive provoacă „valuri” în spațiu-timp care se propagă cu viteza luminii. Odată cu deplasarea lor, undele gravitaţionale poartă informații cu privire la originea lor cataclismică, precum și indicii valoroase despre însăşi natura gravitației.

Undele gravitaţionale întind și comprimă obiectele în timp ce se propagă, deși la o scară subatomică. Prin urmare, oamenii de ştiinţă au încercat să demonstreze existența undelor gravitaționale analizând modul cum sunt afectate obiectele din apropiere de către undele gravitaţionale.

Cercetătorii din cadrul LIGO Scientific Collaboration au anunţat că undele gravitaţionale au fost detectate, pentru prima dată, în data de 14 septembrie 2015, cu ajutorul LIGO (Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory), cel mai mare observator pentru undele gravitaţionale din lume şi unul dintre cele mai sofisticate experimente din fizică.

LIGO folosește un interferometru pentru a detecta fluctuațiile din spațiu-timp. În acest scop un fascicul laser este divizat pe două direcții perpendiculare care formează un „L”. Fiecare din cele 2 fascicule laser parcurge un tunel vidat având o lungime de 4 km. Cele două fascicule sunt apoi reflectate înapoi prin intermediul unor oglinzi până în punctul în care au fost separate. Undele gravitaţionale modifică distanţa parcursă de fasciculele laser pe cele două direcţii perpendiculare.

Detecţia undelor gravitaționale a deschis o nouă eră în astronomie. Astronomia pe baza undelor gravitaționale este acum o realitate.

Undele gravitaţionale au fost descrise în teoria relativităţii generale a lui Einstein care a fost formulată în urmă cu 100 de ani și ele reprezintă un test al acestei teorii. Cu toate acestea, Einstein a crezut că undele gravitaționale sunt mult prea slabe pentru a fi detectate și nu a crezut în existenţa găurilor negre.

Dovezile privind existența undelor gravitaționale deschid o nouă eră în fizică și astronomia.

„Undele gravitaționale nu interacționează direct cu materia, spre deosebire de radiația electromagnetică, și ele se propagă prin Univers nestingherite, astfel încât pot oferi o imagine de ansamblu asupra întregului Cosmos. Astfel de unde ar trebui să transporte informația nealterată cu privire la originea lor, spre deosebire de radiația electromagnetică care este distorsionată de-a lungul distanțelor de milioane de ani-lumină pe care o străbat prin spațiu”, conform echipei LIGO.

Premiul Nobel pentru Chimie 2017

Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2017 a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet, Joachim Frank și Richard Henderson „pentru dezvoltarea microscopiei crioelectronice (cryo-EM), care a fost aplicată pentru observarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție”, conform comunicatului de presă al Comitetului Nobel din Stockholm.

Jacques Dubochet-Joachim Frank-Richard HendersonJacques Dubochet-Joachim Frank-Richard Henderson

Criomicroscopia electronică simplifică și perfecţionează imagistica biomoleculelor, conducând biochimia într-o nouă eră. Graţie acestei metode, „cercetătorii pot de acum să producă (…) structuri tridimensionale ale biomoleculelor”, se precizează în comunicatul Comitetului Nobel.

Microscopul electronic a fost considerat multă vreme un instrument bun doar pentru a observa materia moartă, deoarece puternica undă de electroni pe care o produce distruge materialul biologic. Însă în 1990, Richard Henderson a folosit cu succes un microscop electronic pentru a genera o imagine tridimensională (3D) a unei proteine la o rezoluție atomică. Această reușită a demonstrat potențialul acestei tehnologii.

Lui Joachim Frank îi revine însă meritul de a face ca această tehnologie să aibă aplicabilitate generală. Între 1975 și 1986 el a dezvoltat o metodă de procesare a imaginii prin care imaginile neclare, bidimensionale (2D), obținute prin microscopul electronic, erau analizate și combinate pentru a genera imaginea clară a structurilor tridimensionale observate la microscop.

Jacques Dubochet şi echipa sa de cercetători au inventat criomicroscopia electronică: practic, aceasta implică congelarea eşantioanelor pentru a le conserva starea originală. Mai exact, apa moleculei este „vitrificată” cât mai repede posibil, înainte de cristalizare. În jurul unei mostre biologice se formează astfel o „sticlă” și nu cristale de gheață, astfel încât moleculele vii din mostră își mențin forma naturală chiar și în condiții de vid.

Aceste descoperiri au condus la perfecționarea și optimizarea microscopiei electronice. Rezoluția atomică dorită a fost atinsă în anul 2013, iar în prezent cercetătorii pot obține oricând imagini ale structurii tridimensionale a moleculelor vii. Literatura de specialitate prezintă imagini obținute prin această metodă, de la proteinele care produc rezistența la antibiotice, până la suprafața virusului Zika.

Premiul Nobel pentru Pace 2017

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2017 a fost acordat Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN).

Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) este o coaliție de organizații civice care acționează pentru promovarea aderării și implementării depline a Tratatului de interzicere a armelor nucleare. ICAN a contribuit la apariția acestui tratat.

Având sediul la Geneva, ICAN a fost lansată în 2007 și în prezent numără 468 de organizații partenere din 101 țări.

Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace „pentru activitatea sa în scopul de a atrage atenția asupra consecințelor umanitare catastrofale ale oricărei utilizări a armelor nucleare și pentru eforturile sale inovatoare cu scopul de a obține interzicerea printr-un tratat a acestor arme”, se precizează în comunicatul Comitetului Nobel.

Premiul Nobel pentru Economie 2017

Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2017 a fost acordat lui Richard H. Thaler pentru contribuțiile sale în domeniul economiei comportamentale.


Richard H. Thaler
Richard H. Thaler

„Contribuțiile lui Richard Thaler au stabilit o legătură între analizele economice și psihologice ale modului cum iau decizii persoanele individuale. Constatările sale empirice și observațiile sale teoretice au fost esențiale în crearea unui domeniu nou și în extindere rapidă — economia comportamentală — care are un impact profund asupra multor zone ale cercetării economice”, potrivit comunicatului de presă al Comitetului Nobel.

Richard Thaler este profesor la Universitatea din Chicago, iar premiul i-a fost atribuit pentru activitatea sa în domeniul economiei comportamentale, axată pe „înțelegerea psihologiei economiei”.

Premiul Nobel pentru Literatură 2017

Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017 a fost acordat scriitorului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro „pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu lumea”, potrivit comunicatului de presă al Academiei suedeze din Stockholm.

Kazuo Ishiguro

Kazuo Ishiguro a debutat în literatură cu romanul „A Pale View of Hills” (1982). Atât romanul său de debut, cât și următorul, „An Artist of the Floating World” (1986), au acțiuni plasate în Nagasaki, la câțiva ani după cel de-al doilea război mondial. Temele abordate de scriitor în aceste volume sunt memoria, timpul și autodeziluzia. Ele sunt deosebit de prezente în cel mai cunoscut roman al său, „The Remains of the Day” (1989), care a fost ecranizat într-un film ce a primit opt nominalizări la premiile Oscar și în care rolurile principale au fost interpretate de actorii Anthony Hopkins și Emma Thompson.

Stilul literar al lui Kazuo Ishiguro este marcat de un mod de exprimare deosebit de reținut, independent de evenimentele relatate. În același timp, cele mai recente ficțiuni ale sale conțin elemente fantastice.

Pe lângă cele opt romane publicate, Kazuo Ishiguro a scris și scenarii pentru mai multe producții cinematografice și de televiziune. În România, romanele sale au fost traduse de editura Polirom.

Laureaţii Premiului Nobel vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,1 milioane de dolari), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători din fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo în data de 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.