Unii oameni simt fericirea ca pe un sentiment ce apare chiar şi în situaţii obişnuite de viaţă, precum în timpul unei discuții cu o persoană pe care o cunosc de o viaţă sau la o cină alături de prieteni. Alţi oameni consideră fericirea un sentiment profund, ca un fel de iluminare.

Oamenii de știință consideră, în general, fericirea drept o stare a ființei umane care apare şi dispare, dar care poate fi controlată prin modul cum oamenii își trăiesc viaţa.

Iată în continuare doar câteva dintre cele mai importante descoperiri privind știința fericirii, care contrazic unele concepţii populare privind modul cum atingem starea de fericire.

1. Mai mulți bani sporesc fericirea, dar numai până la un punct

Un salariu mai mare reprezintă întotdeauna un motiv de satisfacţie, dar acest lucru nu ne va face neapărat mai fericiţi. Cel puţin acest lucru este sugerat de un amplu studiu asupra fericirii.

Cercetătorii au constatat în SUA că un salariu anual de aproximativ 75.000 de dolari reprezintă pragul de la care gradul de fericire al oamenilor nu mai crește odată cu mărirea salariului.

Studiile ulterioare au identificat chiar şi diferenţe în funcţie de zona geografică. Cercetătorii au constatat că cineva care trăieşte în Atlanta, de exemplu, va atinge un grad maxim de fericire dacă dispune de un salariu anual de aproximativ 42.000 de dolari, în timp ce cineva din New York trebuie să câștige 105.000 de dolari pe an pentru a atinge acelaşi grad de fericire.

2. Fericirea vine din a dărui şi nu din a primi

Despachetarea cadourilor în timpul sărbătorilor sau cu ocazia zilei de naștere este fără îndoială distractivă şi ne poate face fericiţi, dar știința sugerează că persoana care a cumpărat și a împachetat cu grijă aceste daruri pentru noi se poate simți mult mai fericită decât noi.

Un studiu din anul 2008 a constatat că oamenii se simt mai fericiţi atunci când cheltuie bani pentru cadourile destinate altora decât pentru cadourile pe care și le fac singuri. Un studiu ulterior, din anul 2013, a arătat că această constatare este valabilă în cazul oamenilor din 136 de țări şi nu doar pentru cei din America de Nord.

Un alt studiu, din acest an, a identificat o legătură neurală între generozitate și fericire, ceea ce a întărit ideea că socializarea este o trăsătură fundamentală a oamenilor.

3. Prea multă libertate de alegere poate reduce fericirea

„Este mai bine să avem posibilitatea de a alege, decât să nu putem alege”, a spus psihologul Barry Schwartz. Cu toate acestea, mai multe opțiuni nu ne ajută întotdeauna.

Dacă oamenii au posibilitatea de a alege din mai multe opţiuni, atunci abilitățile lor de decizie sunt afectate. Aceasta este concluzia unei cercetări coordonate de psihologul Barry Schwartz, iar unele cercetări în domeniul neuroștiinţelor au arătat, de asemenea, că alegerile sunt extenuante și că ele ne pot afecta unele abilități cognitive.

4. O vacanţă lungă nu ne face neapărat mai fericiţi în comparaţie cu una scurtă

Psihologul Daniel Kahneman a scris că ființele umane sunt compuse, de fapt, din două entităţi distincte: sinele care experimentează și sinele care își amintește. Sinele care experimentează trăiește în acest moment, în timp ce sinele care își amintește își savurează viața din nou.

Fericire

Vacanțele sunt biletul pentru fericire pentru mulți oameni, dar Kahneman sugerează că, din punctul de vedere al sinelui care îşi amintește, vacanțele de două săptămâni nu sunt de două ori mai bune decât vacanţele de o săptămână.

5. Nimeni nu ar trebui să încerce să fie tot timpul fericit

O concepție greșită despre fericire este aceea că fericirea este o stare pe care trebuie să o atingem și să o păstrăm pentru totdeauna. În schimb, ştiinţa încurajează oamenii să respingă această mentalitate și să considere, în schimb, fericirea ca pe un sentiment unic ce rezultă din îmbinarea mai multor sentimente.

Este posibil să avem mai multe stări de fericire care se contrazic reciproc, cum ar fi atunci când trebuie să renunțăm la o invitație la cină pentru că avem de terminat ceva important pentru noi.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că pentru a simţi fericirea oamenii trebuie să treacă şi prin momente dificile, iar suferința este un exemplu în acest sens.

6. Sentimentele negative îi împiedică pe oameni să fie fericiți

Numeroase cercetări au descoperit că iertând, atât greşelile celorlalţi oameni cât şi propriile greşeli, putem reduce stresul pe termen lung și ne putem îmbunătăți starea de bine.

Mai mult, într-un studiu din anul 2015 oamenii de ştiinţă au constatat că renunțarea la sentimentele negative (invidie, duşmănie, etc) poate conduce, de asemenea, la îmbunătățirea capacităților fizice.

Sursă: Science Alert