De ce ar trebui să avem în permanenţă un weekend de trei zile

Cum ar fi dacă toate weekend-urile ar dura trei sau chiar patru zile? Ce s-ar întâmpla dacă majoritatea zilelor săptămânii ar putea fi dedicate unor activităţi din afara serviciului? Cum ar fi dacă în cea mai mare parte a timpului ne-am ocupa de alte activităţi, în afara celor de muncă, la alegerea noastră?

Chiar dacă în principiu este o idee bună, în practică o săptămână de lucru mai scurtă nu este posibilă.

Pentru unii specialişti în etica muncii, sănătatea și fericirea se obţin printr-un program prelungit de muncă şi nu prin reducerea acestuia. Munca ne face mai sănătoși și mai fericiți. O astfel de ideologie pro-muncă este folosită pentru a legitima unele reforme prin care se încearcă integrarea şomerilor în muncă, indiferent de nivelul de salarizare și de calitatea locurilor de muncă. În acest fel, această ideologie reprezintă o barieră în faţa reducerii perioadei de lucru. O săptămână de lucru mai scurtă este prezentată ca pe o amenințare pentru sănătatea și fericirea noastră şi nu ca pe un mijloc prin care ne îmbunătățim starea de bine.

Cu toate acestea, ideea de a lucra mai puțin nu este doar posibilă, dar aceasta stă la baza unui standard de viață mai bun. Nu acceptăm uşor această idee datorită modului în care am ajuns să acceptăm locul de muncă și influența sa dominantă în viaţa noastră.

Consecinţele unei săptămâni de lucru de 5 zile

Un număr tot mai mare de studii au arătat consecinţele unei săptămâni de lucru de 5 zile asupra angajaţilor. Printre acestea se numără problemele de sănătate fizică și mentală. Astfel, un program prelungit de muncă este asociat unui risc ridicat de a avea un accident vascular cerebral, o boală coronariană sau diabet de tipul 2.

Lucrând cea mai mare parte a timpului stăm tot mai puţin cu familia și prietenii. Și mai mult decât atât, ne pierdem capacitatea de a face alte lucruri care dau valoare vieţii și pentru care aceasta merită să fie trăită. Viaţa noastră este adeseori mult prea legată de munca pe care o facem şi avem tot mai puțin timp și energie pentru a găsi modalități alternative de a ne trăi viața. Pe scurt, capacitatea noastră de a ne valorifica calităţile şi potenţialul este redusă de munca pe care o facem zilnic. Munca nu ne eliberează, ci mai degrabă ne împiedică să ne împlinim din punct de vedere personal.

Toate acestea susţin necesitatea de a lucra mai puțin. Ar trebui să contestăm actuala etică a muncii și să promovăm modalitățile alternative de a trăi, bazate mai puțin pe muncă. În cazul în care această reducere a timpului petrecut la locul de muncă este axată pentru a elimina munca de corvoadă, atunci putem conştientiza mai bine beneficiile muncii în sine. Lucrând mai puțin putem lucra mai bine și, de asemenea, putem să ne bucurăm mai mult de viaţă.

Obstacolele din calea unei săptămâni mai scurte de lucru

Progresul tehnologic din secolului trecut a determinat creşterea productivităţii muncii. Cu toate acestea, numărul orelor de muncă nu s-a redus. În perioada modernă, deţinătorii de capital au beneficiat în special de creşterea productivităţii muncii, aceștia reușind să obțină câştiguri tot mai mari.

Consumul în creştere din economiile capitaliste moderne a creat condiţiile susţinerii unui program de lucru prelungit. Angajaţii sunt în mod constant încurajaţi să cumpere tot mai mult și sunt atraşi să muncească tot mai mult pentru a-şi putea permite cele mai recente mofturi cu care pot ieşi în evidenţă în faţa colegilor.

Pe de altă parte, scăderea capacităţii de muncă în raport cu volumul de muncă a condus la prelungirea timpului de lucru. Ca exemplu, putem aminti de condiţiile precare de muncă de la Amazon datorate creşterii excesive a numărului de ore de lucru.

Locuri de muncă de slabă calitate? Credit: EPA/Uwe Zucchi

David Graeber a afirmat că tehnologia a avansat odată cu multiplicarea locurilor de muncă de slabă calitate. Acesta este motivul pentru care progresul tehnologic nu a condus la reducerea programului de lucru, aşa cum a prezis Keynes: „În secolul 21 vom avea un program de lucru de 15 ore pe săptămână, ca urmare a progresului tehnologic”.

În schimb, trăim într-o societate în care multe locuri de muncă nu au o valoare socială ridicată. Motivul pentru acest lucru, în conformitate cu Graeber, este dorinţa guvernanţilor de a avea un număr cât mai mic de şomeri. Deşi există potenţialul de a se reduce săptămâna de lucru, factorii politici nu sunt interesaţi de acest lucru.

Necesitatea unei schimbări

Așa cum am menționat mai sus, printre efectele unui program prelungit de muncă sunt problemele de sănătate şi scăderea calităţii vieţii angajaţilor. În acest fel şi pentru angajatori există unele efecte nedorite, cum ar fi reducerea productivităţii muncii şi a profitului. Toate aceste consecinţe par a trece neobservate, în ciuda unor dovezi evidente.

Cu toate acestea, s-au făcut unele experimente privind reducerea săptămânii de lucru. Uniqlo, un retailer de îmbrăcăminte din Japonia, le-a permite angajaților săi să lucreze patru zile dintr-o săptămână. Consecinţele aplicării acestei decizii au fost pozitive.

Uniqlo a adoptat săptămâna de lucru de 4 zile. Credit: EPA/Franck Robichon

Cu toate acestea, la o privire mai atentă, noul program de lucru introdus de Uniqlo are dezavantaje sale. În schimbul unei săptămâni de lucru de patru zile, angajaţii trebuie să lucreze în schimburi de zece ore (o săptămână de lucru de 40 de ore va avea 4 zile).

Prin această măsură se măreşte durata normală a unei zile de lucru şi angajaţii sunt supuşi unor potențiale riscuri. Aceştia ar putea fi epuizaţi după un program prelungit de lucru timp de 4 zile şi ar putea avea nevoie de o zi întreagă pentru a se recupera după efortul depus. În acest fel, calitatea vieţii acestora nu se va îmbunătăți deloc şi chiar s-ar putea diminua, mai ales dacă aceştia suferă de efectele surmenajului.

În mod ironic, anumite scheme de lucru, cum ar fi cea introdusă de Uniqlo, ilustrează obstacolele cu care ne confruntăm atunci când reducem săptămâna de lucru în acest mod. Doar prin reducerea săptămânii de lucru la 30 de ore sau mai puțin, putem vorbi de un progres real în ceea ce priveşte calitatea vieţii angajaţilor.

Pentru a putea să ne bucurăm de un weekend de trei sau patru zile, este necesară o schimbare de mentalitate în societate. Ideea de a lucra mai puțin trebuie privită ca pe un mijloc prin care ne putem bucura mai bine de viață. Trebuie să respingem conceptul actual prin care munca reprezintă totul în viață.

Traducere şi adaptare după Why we should get three-day weekends – all the time