Oamenii de știință au descoperit în Canada microorganisme conservate în cuarț, care datează din urmă cu 3,77 miliarde de ani. Se crede că acestea sunt cele mai vechi fosile descoperite vreodată şi ele ne-ar putea ajuta să înțelegem cum a apărut viața pe Pământ și ce organisme ar putea trăi pe alte planete.

„Descoperirea noastră sugerează că viața a apărut pe fundul oceanelor, în apropierea izvoarelor hidrotermale, la scurt timp după formarea planetei Pământ”.

„Această ipoteză este susţinută şi de descoperirea recentă a unor movile sedimentare, care datează din urmă cu 3,7 miliarde de ani, în care au fost identificate fosilele altor microorganisme”, a declarat Matthew Dodd de la University College din Londra, un membru al echipei de cercetători.

Ipoteza actuală privind apariţia vieţii pe Pământ susţine că viaţa a evoluat de la nişte compuși organici care au apărut pe fundul oceanului în urmă cu 3,8 până la 4,1 miliarde de ani.

Ultimul strămoș universal comun a trăit în urmă cu aproximativ 3,5 până la 3,8 miliarde de ani şi descendenţii acestuia au devenit precursorii celor trei domenii sau ramuri ale vieții din prezent: Archaea, bacterii şi eucariote, domeniu al vieţii din care facem parte şi noi. Detaliile acestui proces sunt încă neclare.

Importanţa recentei descoperiri este dată de vechimea fosilelor identificate de specialişti, chiar de la începuturile vieții, așa încât acestea i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine modul cum a apărut viaţa pe Pământ şi când s-a întâmplat acest lucru.

Cele mai vechi fosile descoperite anterior provin din Australia de Vest și ele datează din urmă cu aproximativ 3,46 miliarde de ani. Cu toate acestea, comunitatea ştiinţifică încă dezbate asupra faptului dacă acestea reprezintă într-adevăr rămășițele unor organisme vii.

Cercetătorii au descoperit în Canada mici filamente și tuburi din oxid de fier care par să fi fost formate de bacterii. Fosilele au fost închise în straturile de cuarţ de pe malul estic al Golfului Hudson, la aproximativ 40 km  de localitatea Inukjuak din Quebec.

Tuburi de hematit în depozitele de cuarț din CanadaTuburi de hematit în depozitele de cuarț din Canada. Credit: M.Dodd.

În această regiune se află unele dintre cele mai vechi roci sedimentare de pe Pământ, iar oamenii de știință cred că rocile pe care le-au studiat s-au format pe fundul oceanului în apropiere de un izvor hidrotermal bogat în fier, care găzduieşte unele dintre cele mai vechi forme de viață de pe Pământ.

Cercetătorii au studiat filamentele și tuburile de hematit și au stabilit că fosilele s-au format printr-un proces de putrefacție, adică prin descompunerea materiei biologice. Ei au sugerat că acestea au fost, cel mai probabil, produse de organismele vii.

„Faptul că am descoperit aceste fosile în unele dintre cele mai vechi formațiuni de rocă, sugerează că am găsit dovezi directe pentru cele mai vechi forme de viață de pe Pământ”.

„Această descoperire ne ajută să înţelegem mai bine istoria planetei noastre și evoluţia vieţii. De asemenea, descoperirea noastră ne ajută în eforturile privind căutarea vieţii extraterestre”,  a declarat Dominic Papineau, un membru al  echipei de cercetători de la University College din Londra.

„Aceste descoperiri demonstrează faptul că viaţa s-a dezvoltat pe Pământ într-un moment când pe Marte și pe Pământ exista apă în stare lichidă”.

„Prin urmare, ne așteptăm să găsim dovezi privind existenţa vieţii pe planeta Marte în urmă cu 4 miliarde de ani. În caz contrar, înseamnă că Pământul a fost o excepție în acest sens”, a declarat Dodd.

Există însă alţi oameni de știință care susțin că afirmaţiile cercetătorilor de la University College din Londra nu sunt credibile.

„Un om de știință sceptic nu poate accepta probele așa cum au fost prezentate”, a declarat Malcolm Walter, director fondator al Australian Centre for Astrobiology.

„Ei nu au dovedit că aceste structuri sunt de origine biologică. Pietrele în care au fost găsite acele fosile au suferit un proces intens de recristalizare”, a adăugat Martin Van Kranendonk de la University of New South Wales.

În consecinţă, rămâne să vedem cine are dreptate.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature.

Sursă: Science Alert